Casele self-check-out, gaură în bugetul magazinelor. Cum ajung clienții să plătească mai puțin pentru cumpărături

Casele self-checkout au devenit o prezență obișnuită în tot mai multe magazine, fiind preferate de mulți clienți pentru rapiditatea cu care pot finaliza cumpărăturile. Totuși, odată cu extinderea acestor sisteme au apărut și costuri suplimentare pentru comercianți. Un raport realizat pe baza datelor colectate de la zeci de retaileri din Europa, Statele Unite și Canada arată că utilizarea caselor de marcat automate este asociată cu o creștere a pierderilor de stoc și a pierderilor operaționale, comparativ cu magazinele care folosesc exclusiv casele tradiționale.

Studiul arată o creștere a pierderilor după instalarea caselor automate

Raportul privind pierderile la Self-Checkout 2026, redactat de profesorul Matt Hopkins de la Universitatea din Leicester și comandat de ECR Retail Loss, a analizat date provenite de la 39 de comercianți cu amănuntul, cu o cifră de afaceri combinată de peste un trilion de dolari.

Concluziile arată că, în primul an de la implementarea sistemelor self-checkout, pierderile magazinelor cresc, în medie, cu 22%.

Potrivit aceluiași raport, în magazinele care folosesc aceste sisteme, aproximativ 54% dintre tranzacții sunt efectuate prin casele automate.

Vezi și:

Cea mai ieftină variantă pentru a ajunge la Beach, Please! 2026. Cât te costă drumul cu trenul și cât cu mașina

Analiza evidențiază și faptul că magazinele dotate cu astfel de echipamente înregistrează pierderi cu 33% mai mari decât cele care nu utilizează case self-checkout. Chiar dacă diferența este mai redusă decât cea raportată într-un studiu similar realizat în 2018, autorii consideră că sistemele automate continuă să reprezinte un factor important în generarea pierderilor din retail.

Raportul estimează că pentru fiecare creștere cu 1% a ponderii tranzacțiilor efectuate la casele self-checkout apar pierderi suplimentare cuprinse între 0,030% și 0,048%.

Autorii subliniază însă că impactul diferă de la un comerciant la altul, în funcție de tipul magazinului, profilul clienților și caracteristicile fiecărei locații.

Vezi și:

Românii cumpără tot mai mult de pe Temu și Shein. Ce pierde România când banii pleacă în afara UE

De ce supermarketurile montează aceste bucle metalice pe cărucioare. Funcția lor este ingenioasă

În ce magazine riscul este mai ridicat

Studiul arată că anumite categorii de magazine sunt mai expuse acestor pierderi.

Printre acestea se numără unitățile comerciale amplasate în zone cu densitate mare a populației, magazinele care au o clientelă predominant tânără și cele situate în zone în care veniturile disponibile sunt peste medie.

În aceste cazuri, utilizarea caselor self-checkout este asociată cu un nivel mai ridicat al pierderilor de stoc și al pierderilor operaționale.

Cum apar diferențele dintre produsele luate și cele plătite

Raportul identifică mai multe situații care contribuie la creșterea pierderilor.

Printre cele mai frecvente se numără erorile de scanare, selectarea greșită a produselor din meniul aparatului, articolele rămase în cărucior fără a fi scanate, înlocuirea codurilor de bare și părăsirea magazinului fără finalizarea plății, situație denumită „walkaway”.

Potrivit datelor analizate, între 1% și 4,8% dintre tranzacțiile efectuate la casele self-checkout generează pierderi deoarece nu sunt scanate toate produsele. Valoarea medie a acestor diferențe este de aproximativ 2,5 euro pentru fiecare tranzacție.

În cazul plecărilor fără finalizarea plății, pierderea medie raportată este de 88 de euro pentru fiecare astfel de tranzacție.

Raportul menționează și alte situații întâlnite în magazine. Atunci când unele produse sunt lăsate pe fundul căruciorului sau al coșului și nu mai sunt scanate, pierderea medie ajunge la aproximativ 8 euro pe tranzacție.

O altă situație apare atunci când este selectat din meniul aparatului un produs diferit de cel aflat pe cântar. Exemplul oferit în raport face referire la alegerea variantei pentru ardei obișnuiți în locul ardeilor organici. În astfel de cazuri, prejudiciul mediu este estimat la aproximativ 1,5 euro pentru fiecare tranzacție.

Alte metode identificate în raport

Documentul mai arată că unele pierderi apar și prin schimbarea codurilor de bare, de exemplu prin folosirea unei etichete de reducere pentru un alt produs. În această situație, prejudiciul mediu raportat este de aproximativ 17 euro pe tranzacție.

Raportul enumeră și alte modalități prin care produsele ajung să nu fie înregistrate corect la plată. Printre acestea se numără așezarea unor produse similare unul peste altul pentru ca o parte dintre ele să nu fie detectate de scanner, introducerea unor articole în interiorul altor produse mai mari înainte de scanare, omiterea scanării produsului gratuit în cadrul promoțiilor de tipul „3 la preț de 2” sau „2 la preț de 1”, scanarea mai multor produse diferite ca fiind aceeași varietate sau poziționarea fructelor și legumelor pe cântar astfel încât o parte dintre acestea să nu fie efectiv cântărite.

Concluzia raportului este că, deși sistemele self-checkout au devenit metoda dominantă de tranzacționare în numeroase magazine, acestea continuă să fie asociate cu un nivel mai ridicat al pierderilor de stoc și al pierderilor operaționale comparativ cu casele de marcat tradiționale.

Cât costă să schimbi toate ferestrele unui apartament de trei camere în 2026. Diferența dintre termopanul ieftin și cel premium