Când va gândi AI ca un om? Șeful DeepMind vine cu un pronostic și lansează provocarea „Testul Einstein”

Inteligența artificială generală (AGI), acel moment în care un sistem AI ar putea raționa comparabil cu un om – nu mai este văzută ca un orizont îndepărtat.

Cel puțin asta susține Demis Hassabis, directorul executiv al Google DeepMind, care estimează că un astfel de prag ar putea fi atins în următorii cinci până la opt ani.

Declarația a fost făcută la New Delhi, în cadrul evenimentului India AI Impact Summit 2026, unde lideri politici și reprezentanți ai industriei tehnologice discută despre viitorul economiei digitale și despre regulile care ar trebui să guverneze dezvoltarea AI la nivel global.

În jur de 5-8 ani până la un AI cu raționament similar celui uman?

Potrivit lui Hassabis, ritmul de evoluție al inteligenței artificiale este atât de accelerat încât atingerea unei forme de raționament comparabile cu cea umană nu mai pare un scenariu speculativ, ci o etapă realistă în următorul deceniu.

El a subliniat însă că sistemele actuale, chiar și cele mai avansate modele lingvistice, funcționează în principal ca experți extrem de bine documentați.

Ele pot sintetiza informații, pot oferi explicații complexe și pot rezolva probleme pe baza datelor existente, dar nu manifestă încă o capacitate autentică de inovație științifică.

Pentru a depăși această limitare, șeful DeepMind propune un nou standard de evaluare, pe care îl numește „Testul Einstein”. Ideea este simplă în aparență, dar ambițioasă în esență: un sistem AI ar trebui antrenat pe baza tuturor cunoștințelor umane disponibile până în anul 1911, iar apoi fluxul de informații ar fi oprit.

Vezi și:

Cum devii atât de bun la AI încât colegii vor crede că ești robot: șapte obiceiuri care îți schimbă munca de zi cu zi

AI-ul antrenat pe computer cuantic a trecut un test pe care modelul obișnuit l-a ratat: descoperirea care poate schimba viitorul inteligenței artificiale

„Testul Einstein”: poate AI-ul, oare, să reinventeze relativitatea?

Provocarea ar fi ca algoritmul, pornind doar de la datele existente până în acel moment, să ajungă în mod autonom la formularea teoriei relativității generale, așa cum a făcut Albert Einstein în 1915.

Prin acest experiment conceptual, Hassabis vrea să testeze nu capacitatea de memorare sau combinare a informațiilor deja cunoscute, ci potențialul real de descoperire științifică.

În viziunea sa, o inteligență artificială generală autentică ar trebui să poată genera ipoteze originale, să construiască teorii noi și să producă salturi conceptuale comparabile cu cele realizate de marii savanți.

Pentru a ajunge acolo, nu este suficientă doar puterea de procesare a modelelor lingvistice actuale. Hassabis vorbește despre o combinație între capacitatea de planificare strategică demonstrată de sisteme precum AlphaGo și amploarea modelelor fundamentale moderne, precum Gemini.

În această arhitectură viitoare, modelele de tip Gemini ar funcționa ca o hartă complexă a realității, pe baza căreia sistemele AI ar putea construi procese de învățare avansată și ar putea explora ipoteze complet noi. Practic, AI ar face trecerea de la un „motor de căutare ultra-rapid” la un veritabil motor de descoperire.

Summitul din India, care reunește zeci de șefi de stat și sute de lideri din tehnologie, are ca obiectiv tocmai definirea unui echilibru între inovația accelerată și protejarea societății.

În acest context, estimarea privind apariția AGI în următorii 5-8 ani adaugă presiune asupra guvernelor și companiilor de a stabili reguli clare.

Dacă „Testul Einstein” va deveni un reper real în evaluarea sistemelor AI rămâne de văzut. Cert este că discuția despre momentul în care mașinile vor putea egala sau chiar depăși capacitatea de raționament uman nu mai aparține literaturii SF, ci agendei strategice a celor mai puternice companii din tehnologie.

BYD Atto 3 explodează în China: SUV-ul electric de 15.200 de euro a strâns peste 30.000 de comenzi într-o săptămână