Când poate ANAF să controleze o persoană fizică. Ce documente pot cere inspectorii

Când poate ANAF să controleze o persoană fizică. Ce documente pot cere inspectorii
O verificare din partea ANAF nu este rezervată doar firmelor sau persoanelor autorizate

O verificare din partea ANAF nu este rezervată doar firmelor sau persoanelor autorizate. În anumite situații, și persoanele fizice pot intra în atenția inspectorilor fiscali, atunci când există indicii că veniturile declarate nu corespund cu patrimoniul deținut, cheltuielile efectuate sau alte informații aflate la dispoziția autorităților.

Procedura este reglementată de Codul de procedură fiscală și presupune mai multe etape înainte ca inspectorii să înceapă efectiv verificarea situației fiscale personale. ANAF nu poate demara un control fără respectarea procedurilor prevăzute de lege, iar contribuabilii au dreptul să fie informați și să își prezinte punctul de vedere.

În ce situații poate începe ANAF o verificare

Înainte de selectarea unei persoane pentru verificare, ANAF desfășoară activități preliminare, care includ analiza de risc și, în multe cazuri, transmiterea unei notificări de conformare. Scopul acesteia este de a oferi contribuabilului posibilitatea să își revizuiască situația fiscală și, dacă este cazul, să depună sau să corecteze declarațiile fiscale înainte de începerea verificării.

Persoanele fizice sunt selectate în principal pe baza analizei de risc, însă legea permite și selectarea aleatorie a unui număr limitat de contribuabili, în condițiile stabilite prin ordin al președintelui ANAF.

Verificarea situației fiscale personale are ca obiect examinarea veniturilor, patrimoniului, fluxurilor de bani și a altor elemente relevante pentru stabilirea situației fiscale reale a persoanei verificate. Inspectorii urmăresc dacă există diferențe semnificative între veniturile declarate și nivelul cheltuielilor sau al bunurilor deținute.

Ce documente pot solicita inspectorii

În cazul în care este declanșată verificarea, ANAF transmite un aviz de verificare cu cel puțin 15 zile înainte de data începerii acesteia. Documentul precizează perioada verificată, temeiul legal și actele pe care contribuabilul trebuie să le prezinte.

În funcție de situație, inspectorii pot solicita:

  • documente care justifică veniturile obținute;
  • extrase de cont și alte documente privind fluxurile financiare;
  • contracte de vânzare-cumpărare, donație sau împrumut;
  • documente privind bunurile deținute;
  • declarația de patrimoniu și de venituri;
  • orice alte înscrisuri relevante pentru clarificarea situației fiscale.

Dacă documentele sunt redactate într-o limbă străină, acestea trebuie însoțite de traduceri autorizate în limba română.

Ce drepturi are persoana verificată

Pe parcursul procedurii, contribuabilul are dreptul să fie informat cu privire la obiectul verificării și poate solicita, pentru motive justificate, amânarea începerii controlului, o singură dată. De asemenea, la începutul verificării, inspectorii trebuie să prezinte legitimația și ordinul de serviciu.

La finalul verificării, ANAF este obligată să prezinte constatările persoanei verificate și să îi ofere posibilitatea de a formula un punct de vedere. Acesta poate fi depus în scris și este anexat la raportul de verificare, înainte de emiterea unei eventuale decizii de impunere.

Ce se întâmplă dacă sunt descoperite diferențe

Dacă, în urma verificării, inspectorii constată diferențe între veniturile declarate și situația fiscală rezultată din documentele analizate, ANAF poate stabili obligații fiscale suplimentare și poate emite o decizie de impunere. În cazul verificării documentare, contribuabilul primește mai întâi o înștiințare și are posibilitatea să transmită documente și explicații înainte ca autoritatea fiscală să ia o decizie.

În situația în care persoana verificată nu prezintă documentele solicitate în termenul prevăzut de lege sau acestea nu sunt suficiente pentru clarificarea situației fiscale, ANAF poate stabili diferențele de impozit pe baza informațiilor disponibile și poate dispune măsurile prevăzute de legislația fiscală.