Calculul care arată cât de mult s-au scumpit toate în România. Ce valoare mai au 100 de lei față de 2021

Românii au senzația că 100 de lei se termină mult mai repede decât în urmă cu cinci ani, iar datele oficiale explică de ce. România a trecut prin mai mulți ani consecutivi de inflație ridicată, iar scumpirile s-au acumulat. O comparație simplă arată amploarea fenomenului: un coș de bunuri și servicii care costa în jur de 1.000 de lei în 2021 se apropie în 2026 de pragul de 1.500 de lei, dacă urmărim evoluția generală a prețurilor măsurată prin indicele armonizat.

Aproape 40% în plus până la sfârșitul lui 2025

Eurostat măsoară evoluția prețurilor prin Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum, care urmărește schimbarea în timp a prețurilor plătite de gospodării pentru bunuri și servicii.

Datele sunt sugestive. Indicele mediu pentru România era de 115,2 puncte în 2021, iar în 2025 ajunsese la 160,1 puncte. Asta înseamnă o creștere de aproximativ 39% între media anului 2021 și media anului 2025.

Calculul este simplu: 160,1 împărțit la 115,2 înseamnă 1,3898. Cu alte cuvinte, nivelul general al prețurilor era cu aproximativ 38,98% mai ridicat. Datele Eurostat confirmă și ritmul anual al scumpirilor: 12% în 2022, 9,7% în 2023, 5,8% în 2024 și 6,8% în 2025.

Vezi și:

Un moștenitor refuză să vândă casa. Ce pot face ceilalți și când se poate ajunge la vânzare prin instanță

Iar scumpirile nu s-au oprit în 2026. În august, România avea o rată anuală a inflației armonizate de 6,3%, cea mai mare dintre statele Uniunii Europene.

Ce înseamnă pentru un buget de 3.000 de lei

Cea mai ușoară metodă de a înțelege inflația este să o transformăm în bani. Dacă folosim creșterea de aproximativ 39% înregistrată între media anului 2021 și media lui 2025, un coș de bunuri și servicii care costa 1.000 de lei ar fi ajuns la aproximativ 1.390 de lei.

Pentru 3.000 de lei, echivalentul ar fi aproximativ 4.169 de lei, iar pentru un buget de 5.000 de lei am ajunge la circa 6.949 de lei.

Asta nu înseamnă că fiecare produs s-a scumpit exact cu 39%. Unele prețuri au crescut mult mai mult, altele mai puțin, iar anumite produse se pot chiar ieftini temporar. Procentul descrie evoluția unui coș larg de consum.

De ce nu putem aduna pur și simplu procentele

O greșeală frecventă este adunarea ratelor anuale ale inflației. Dacă avem 12% într-un an și 10% în anul următor, prețurile nu au crescut cu exact 22%.

Explicația este că inflația din anul al doilea se aplică unor prețuri care au fost deja majorate în primul an.

Să presupunem că un produs costă 100 de lei. După o scumpire de 12%, ajunge la 112 lei. Dacă în anul următor prețul crește cu încă 10%, majorarea se aplică celor 112 lei, astfel că produsul ajunge la 123,20 lei. Creșterea totală este, așadar, de 23,2%, nu de 22%. Acesta este efectul care s-a acumulat și în ultimii ani.

Inflația mai mică nu înseamnă că prețurile scad

Mai există o confuzie importantă. Dacă inflația scade de la 12% la 6%, nu înseamnă că produsele se ieftinesc cu 6%.

Înseamnă că prețurile continuă, în medie, să crească, doar că o fac mai încet. Eurostat arată că România a trecut de la o inflație armonizată medie de 12% în 2022 la 9,7% în 2023 și 5,8% în 2024, dar nivelul prețurilor a continuat să urce în fiecare dintre acești ani. În 2025, inflația medie a accelerat din nou, la 6,8%.

Salariile trebuie comparate cu prețurile, nu doar cu trecutul

De aceea, când comparăm un salariu din 2021 cu unul din 2026, simpla diferență în lei nu spune întreaga poveste.

Dacă o persoană câștiga 4.000 de lei în 2021 și ar fi rămas la același venit, puterea sa de cumpărare ar fi scăzut puternic. Pentru ca venitul să țină pasul doar cu creșterea generală de aproximativ 39% consemnată până în 2025, cei 4.000 de lei ar fi trebuit să devină aproximativ 5.559 de lei. Iar prețurile au continuat să crească și în 2026.

Aceasta este, de fapt, comparația care explică cel mai bine schimbarea costului vieții: nu cât costă astăzi un singur produs față de acum cinci ani, ci câți bani sunt necesari pentru a cumpăra aproximativ același coș de bunuri și servicii. În numai câțiva ani, diferența a ajuns la sute de lei pentru fiecare 1.000 de lei cheltuiți lunar.