Cafeaua decofeinizată ar putea avea un avantaj surprinzător pentru creier. Ce au descoperit cercetătorii despre memorie

Cafeaua fără cofeină este văzută adesea drept varianta aleasă atunci când vrei gustul cafelei fără efectul stimulant. Un studiu publicat în Nature Communications sugerează însă că ar putea avea un avantaj neașteptat: dintre participanții care au reluat consumul de cafea după o pauză, numai cei care au primit varianta decofeinizată au înregistrat îmbunătățiri semnificative la două teste de memorie. Rezultatele, readuse în atenție de ScienceAlert, indică faptul că efectele cafelei asupra creierului nu pot fi explicate doar prin cofeină, iar microbiomul intestinal ar putea juca un rol important.

Rezultatul trebuie însă interpretat cu precauție. Experimentul a fost mic: faza de intervenție a inclus doar 31 de consumatori obișnuiți de cafea, dintre care 15 au primit cafea decofeinizată și 16 cafea cu cofeină. Autorii studiului spun chiar că nu pot exclude complet un efect de învățare la unele dintre testele cognitive. Cercetarea nu demonstrează, așadar, că decofeinizata este „mai bună pentru memorie” în general, ci oferă un indiciu interesant care trebuie confirmat în studii mai ample.

Ce s-a întâmplat după două săptămâni fără cafea

Cercetătorii de la APC Microbiome Ireland și University College Cork au început prin a compara 31 de persoane care consumau în mod regulat cafea cu alte 31 care nu beau cafea. Consumatorii obișnuiți au fost apoi rugați să renunțe complet la băutură timp de 14 zile. După această perioadă, au fost împărțiți aleatoriu și fără să știe ce primesc: 15 au consumat cafea decofeinizată, iar 16 cafea cu cofeină, timp de încă 21 de zile.

Reintroducerea cafelei a produs schimbări rapide în compoziția microbiomului intestinal, indiferent dacă băutura conținea sau nu cofeină. Printre bacteriile care s-au modificat s-au numărat mai multe specii asociate cu metabolismul intestinal, iar cercetătorii au constatat că unele schimbări apărute în timpul perioadei fără cafea au început să se inverseze odată cu revenirea acesteia în dietă.

Vezi și:

Întrebarea la care să nu răspunzi în grabă când ești oprit de Poliție în trafic. Ce recomandă un avocat șoferilor

Rezultatele se înscriu într-un domeniu de cercetare tot mai amplu privind legătura dintre intestin și creier. Playtech a analizat anterior modul în care axa intestin-creier și microbiomul pot influența activitatea cerebrală, dar și cercetări care sugerează că anumite bacterii intestinale pot avea legături inclusiv cu somnul.

În cazul cafelei, ipoteza cercetătorilor este că polifenolii și alți compuși vegetali ar putea influența microorganismele din intestin și metaboliții produși de acestea. Cafeaua conține peste o mie de compuși chimici, astfel că reducerea tuturor efectelor sale biologice la cofeină ar putea fi o simplificare excesivă.

Vezi și:

Bei cafeaua sau ceaiul foarte fierbinte? Obiceiul ar putea tripla riscul unui tip de cancer, arată cel mai mare studiu de până acum

Cinci cafele pe zi nu mai sunt dușmanul inimii. Verdictul surprinzător al cardiologilor americani

Cafeaua fără cofeină a avut avantajul la testele de memorie

Cea mai interesantă diferență a apărut atunci când participanții au repetat testele cognitive. Cercetătorii au evaluat memoria episodică printr-un test în care participanții trebuiau să învețe și să își amintească liste de cuvinte. Doar grupul care a consumat cafea decofeinizată a prezentat îmbunătățiri semnificative în mai multe componente ale testului după intervenție.

Același tipar a apărut într-un test de memorie vizuo-spațială, în care participanții trebuiau să țină minte poziția unor imagini. Cei din grupul cu cafea decofeinizată au făcut semnificativ mai puține erori după cele trei săptămâni. Grupul care a primit cafea cu cofeină nu a avut o îmbunătățire semnificativă la aceleași măsurători.

Cercetătorii nu știu încă exact de ce. O posibilitate este ca polifenolii din cafea să interacționeze cu microbiomul și să modifice metaboliții care, la rândul lor, pot influența creierul. Există însă și explicații mai simple: persoanele din grupul decaf au raportat o îmbunătățire a calității somnului și o creștere a activității fizice, doi factori deja cunoscuți pentru legătura lor cu performanța memoriei. Autorii înșiși menționează această posibilitate.

Este interesant și faptul că rezultatele nu contrazic neapărat cercetările anterioare despre beneficiile cofeinei. Un studiu observațional de mari dimensiuni discutat pe Playtech a asociat consumul moderat de cafea și ceai cu un risc mai redus de declin cognitiv, însă acolo efectul favorabil a fost mai evident pentru cafeaua cu cofeină. Cele două cercetări măsoară lucruri foarte diferite: una urmărește memoria pe termen scurt într-un experiment mic, cealaltă asocieri pe termen lung în populații foarte mari.

Cofeina a avut alte avantaje

Cafeaua cofeinizată nu a „pierdut” însă experimentul. Participanții care au primit cofeină au raportat o reducere a anxietății și a distresului psihologic și au obținut rezultate mai bune la anumite măsurători ale atenției și vigilenței. În același timp, ambele tipuri de cafea au fost asociate cu scăderi ale stresului perceput, simptomelor depresive și impulsivității.

Asta sugerează că variantele cu și fără cofeină ar putea acționa diferit. Cofeina traversează bariera hematoencefalică și are efecte directe asupra sistemului nervos, în timp ce alți compuși ai cafelei ar putea acționa prin metabolism, inflamație sau microbiom. Profesorul John Cryan, unul dintre autorii studiului, descrie cafeaua drept un factor alimentar complex, nu doar drept un vehicul pentru cofeină.

Pe Playtech, aceleași rezultate au fost analizate anterior din perspectiva faptului că efectele cafelei asupra stării de spirit apar inclusiv fără cofeină. Noul val de interes pentru studiu vine însă din diferența observată la testele de memorie, una dintre cele mai surprinzătoare componente ale cercetării.

Dacă vrei să reduci aportul de cofeină, trecerea spre decaf poate părea, în lumina acestor rezultate, mai interesantă decât simpla renunțare la cafea. Totuși, studiul nu oferă suficiente dovezi pentru a recomanda schimbarea cafelei cofeinizate cu cea decofeinizată exclusiv pentru îmbunătățirea memoriei. Dacă vrei să reduci consumul, poți consulta și ghidul despre cum să reduci cafeaua fără simptome puternice de sevraj.

De ce rezultatul trebuie privit cu prudență

Cel mai important dezavantaj al cercetării este dimensiunea eșantionului. O diferență statistică observată la 15 persoane care beau cafea decofeinizată poate dispărea într-un experiment mult mai mare. Autorii admit și posibilitatea ca familiarizarea cu anumite teste să fi influențat rezultatele, deși au folosit versiuni diferite ale listelor de cuvinte pentru a limita acest efect.

Mai există și un aspect relevant privind finanțarea. Studiul a fost finanțat de Institute for Scientific Information on Coffee, o organizație susținută de companii din industria cafelei. Articolul publicat în Nature Communications declară transparent finanțarea, precum și alte potențiale conflicte de interese ale unor autori. Existența finanțării nu invalidează rezultatele, iar cercetarea a trecut prin procesul de peer review al revistei, dar informația este relevantă atunci când sunt interpretate concluziile.

Studiul arată, mai degrabă, cât de multe lucruri despre cafea rămân încă neînțelese. Cofeina poate fi componenta care ne trezește dimineața, dar polifenolii, metaboliții și bacteriile intestinale ar putea contribui la efecte care nu sunt deloc evidente după prima ceașcă. Iar dacă rezultatele privind memoria vor fi confirmate în studii mai mari, cafeaua decofeinizată ar putea avea un argument mult mai interesant în favoarea ei decât simplul fapt că te lasă să dormi noaptea.

GPT-6 Astra nu a reușit să bată oamenii la StarCraft, așa că a „trișat”. AI-ul OpenAI a descărcat cel mai bun bot creat de un om