Banii care au aprins „becul roșu” la ANAF. Au fost descoperite nereguli fiscale de peste jumătate de miliard de lei. Ce îi face pe inspectori să bată la ușă

Agenția Națională de Administrare Fiscală a finalizat una dintre cele mai ample campanii de verificare a persoanelor fizice din ultimii ani, iar rezultatele arată că numeroși contribuabili nu au reușit să justifice proveniența unor sume importante de bani folosite pentru investiții, achiziții sau depuneri în conturi bancare. În urma controalelor desfășurate în perioada iulie 2025 – mai 2026, inspectorii au stabilit obligații fiscale suplimentare care depășesc 540 de milioane de lei.

Peste 1.100 de controale ANAF într-un singur an

Potrivit datelor prezentate de ANAF, în ultimele 11 luni au fost realizate 1.102 verificări privind situația fiscală personală a contribuabililor. În urma acestora, inspectorii au stabilit creanțe fiscale suplimentare în valoare totală de 540,2 milioane de lei și au dispus măsuri asigurătorii de peste 123 de milioane de lei.

Autoritățile fiscale susțin că este cea mai amplă acțiune din ultimii ani care a vizat persoane fizice suspectate că au utilizat sume de bani fără a putea demonstra proveniența acestora.

Ce a atras atenția inspectorilor

Contrar percepției că verificările vizează doar veniturile foarte mari, multe controale au pornit de la diferențe între veniturile declarate și sumele utilizate efectiv de contribuabili. Astfel, inspectorii au analizat în special:

Vezi și:

Unde să nu schimbi leva în Bulgaria. Greșeala care îi costă bani pe turiști

• depunerile de numerar în conturi bancare;
• achizițiile de imobile și bunuri de valoare;
• împrumuturile acordate propriilor firme;
• majorările de capital social;
• deținerile importante de numerar;
• veniturile declarate ca fiind obținute în străinătate.

În numeroase situații, persoanele controlate au susținut că banii proveneau din economii păstrate în numerar, din venituri realizate peste hotare sau din sume primite de la rude și alte persoane fizice.

Explicațiile care nu au putut fi demonstrate

Problema principală identificată de ANAF a fost lipsa documentelor justificative. Practic, potrivit inspectorilor, multe dintre explicațiile oferite nu au fost susținute prin acte care să demonstreze când au fost obținute sumele respective, valoarea exactă a acestora și existența lor efectivă în perioada verificată.

În alte cazuri, persoanele indicate drept sursă a banilor nu aveau capacitatea financiară necesară pentru a acorda sumele respective, iar traseul fondurilor nu putea fi urmărit.

Vezi și:

Românii care vor primi controale ANAF în 2026. Ce tranzacții au intrat în atenția Fiscului

Lovitură pentru veniturile „la negru”. Cum poate ANAF să te taxeze imediat cu 70%, noua regulă explicată pas cu pas

Astfel, Fiscul a concluzionat că există diferențe între veniturile declarate și patrimoniul real al contribuabililor și a calculat obligații fiscale suplimentare.

Cele mai mari cazuri depășesc 20 de milioane de lei

Dimensiunea unor dosare este impresionantă. De exemplu, cele mai mari trei creanțe fiscale stabilite suplimentar în perioada iulie 2025 – mai 2026 au fost:

• 23,07 milioane de lei – în județul Prahova;
• 22,53 milioane de lei – în București;
• 21,58 milioane de lei – în București.

Doar în luna mai 2026, ANAF a emis 56 de decizii de impunere care au generat obligații fiscale suplimentare de peste 54,6 milioane de lei. Cele mai importante cazuri din această lună au fost înregistrate în Iași, Alba și Gorj.

Nu doar banii fără proveniență au fost problema

În timpul controalelor, inspectorii au descoperit și numeroase venituri care nu fuseseră declarate deloc. Printre acestea s-au numărat:

• venituri din chirii;
• activități independente;
• câștiguri din tranzacții cu acțiuni și alte titluri de valoare;
• venituri obținute în străinătate;
• alte surse impozabile care nu apăreau în declarațiile fiscale.

Aceste situații au dus la stabilirea unor obligații suplimentare și la recalcularea impozitelor datorate statului.

Cum identifică ANAF contribuabilii cu risc

În ultimii ani, ANAF și Ministerul Finanțelor au investit tot mai mult în instrumente digitale și sisteme de analiză de risc. Practic, autoritățile compară veniturile declarate cu informațiile privind proprietățile, tranzacțiile bancare, investițiile și alte fluxuri financiare disponibile în bazele de date fiscale.

Atunci când apar diferențe importante între ceea ce declară o persoană și nivelul cheltuielilor sau al patrimoniului deținut, contribuabilul poate intra în atenția inspectorilor.

Ce recomandă Fiscul

ANAF transmite că principalul obiectiv rămâne conformarea voluntară și îi îndeamnă pe contribuabili să răspundă notificărilor primite pentru clarificarea situației fiscale.

În practică, specialiștii recomandă păstrarea documentelor care justifică proveniența sumelor importante de bani, fie că este vorba despre contracte de vânzare, donații, moșteniri, împrumuturi sau venituri obținute în străinătate.

Mesajul transmis de autorități este clar: în contextul digitalizării accelerate a administrației fiscale, devine tot mai dificil ca sume importante de bani să fie utilizate fără documente care să le poată explica proveniența.

GTA 6 are o copertă spectaculoasă, dar uită tocmai crima din titlu: doar un singur joc din serie a arătat un furt de mașină