ANAF caută diferențele dintre venituri și avere. Ce documente trebuie să păstrezi şi cine riscă să plătească un impozit de 70%

Românii care dețin bunuri de mare valoare, dar nu pot explica proveniența banilor cu care le-au cumpărat, intră tot mai mult în atenția Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Șeful ANAF, Adrian Nica, a anunțat că instituția va intensifica verificările privind averile nejustificate, iar acolo unde există diferențe semnificative între veniturile declarate și bunurile deținute, sumele descoperite pot fi impozitate cu până la 70%.

Cine intră în vizorul inspectorilor ANAF

Măsura îi vizează pe cei care afișează un nivel de trai ridicat, dețin proprietăți scumpe, mașini de lux sau alte active importante, însă nu au venituri declarate care să justifice aceste achiziții. În atenția inspectorilor fiscali intră inclusiv persoanele care obțin venituri din mediul online, influenceri sau creatori de conținut.

Ce înseamnă, de fapt, avere nejustificată

Pentru mulți contribuabili, expresia „avere nejustificată” poate părea ambiguă. În practică, ANAF compară veniturile declarate oficial cu bunurile și cheltuielile unei persoane.

Dacă cineva declară venituri modeste, dar achiziționează un apartament de lux, o vilă, terenuri sau autoturisme foarte scumpe, inspectorii pot solicita documente care să demonstreze sursa fondurilor utilizate.

Vezi și:

O țară mică din Europa are cea mai bogată populație din lume. Aproape unul din opt locuitori este milionar

„Vorbim despre persoane fizice cu averi nejustificate, care nu au venituri pe măsura bunurilor deținute. Adică ai venituri declarate de 100 de lei, dar ți-ai cumpărat o casă de două milioane de euro”, a explicat șeful ANAF, Adrian Nica.

Cu alte cuvinte, problema nu este existența averii în sine, ci imposibilitatea de a demonstra legal de unde provin banii.

Cum verifică ANAF situația financiară a unei persoane

Potrivit declarațiilor oficiale, inspectorii nu se limitează doar la verificarea conturilor bancare. Analiza este mult mai amplă și include proprietățile deținute, autoturismele, investițiile, tranzacțiile efectuate și nivelul general al cheltuielilor.

„Analizăm toată averea pe care o aveți și o comparăm cu conturile bancare și cu veniturile declarate. Dacă nu aveți încasări prin conturi bancare, dar vă cumpărați mașini sau case, sunteți vizați de ANAF”, a declarat Adrian Nica.

Practic, instituția încearcă să stabilească dacă există o diferență semnificativă între ceea ce o persoană declară oficial și ceea ce deține în realitate.

Vezi și:

ANAF anunță controale mai dure. Persoanele fizice intră în vizorul inspectorilor Antifraudă

Ai vândut sau cumpărat o locuință în 2026? Ce date despre tranzacție ajung la ANAF

Când se aplică impozitul de 70%

Una dintre cele mai dure măsuri introduse în ultimii ani este impozitarea cu 70% a sumelor a căror proveniență nu poate fi justificată. Dacă, în urma verificărilor, ANAF constată că o persoană a realizat venituri care nu au fost declarate și nu poate prezenta documente care să demonstreze proveniența legală a banilor, diferența respectivă poate fi supusă acestui impozit majorat.

„Dacă ai avere nejustificată, adică nu poți să prezinți surse transparente pentru banii cu care ți-ai cumpărat bunurile, plătești 70% din această sumă”, a explicat șeful Fiscului.

Spre exemplu, dacă inspectorii identifică o diferență nejustificată de 500.000 de lei între venituri și bunurile achiziționate, impozitul aplicat poate ajunge la 350.000 de lei, la care se pot adăuga dobânzi și penalități.

Influencerii și veniturile din online, în atenția inspectorilor

ANAF și-a îndreptat atenția în ultimii ani și către veniturile obținute din rețelele sociale, promovări online, platforme video și colaborări comerciale desfășurate pe internet.

Mulți creatori de conținut încasează sume importante din publicitate, contracte de imagine sau colaborări cu diverse companii. Aceste venituri trebuie declarate și impozitate conform legislației fiscale.

În cazul în care există discrepanțe între stilul de viață afișat și veniturile raportate oficial, autoritățile pot iniția verificări suplimentare.

Ce documente ar trebui păstrate

Specialiștii fiscali recomandă contribuabililor să păstreze toate documentele care pot justifica proveniența sumelor utilizate pentru achiziții importante. Practic, este vorba despre contracte de vânzare-cumpărare, acte de donație, documente de moștenire, contracte de împrumut, extrase bancare sau alte dovezi care pot explica sursa fondurilor.

În multe cazuri, problema nu este lipsa unei surse legale de bani, ci imposibilitatea de a demonstra acest lucru după mai mulți ani.

ANAF își întărește structura pentru marile averi

Conducerea instituției a anunțat că structura specializată în verificarea marilor averi va fi consolidată în perioada următoare, iar controalele vor deveni mai frecvente.

Mesajul transmis de autorități este clar: persoanele care dețin bunuri de valoare și nu pot demonstra proveniența fondurilor riscă să intre în atenția inspectorilor fiscali. Pentru contribuabilii corecți, care își declară veniturile și păstrează documentele justificative, verificările nu ar trebui să reprezinte o problemă. Pentru cei care nu pot explica diferențele dintre avere și veniturile declarate, însă, consecințele financiare pot fi extrem de costisitoare.