Bani de la primării pentru adăposturile civile din blocurile din România. Multe sunt transformate în spaţii de depozitat, românii ţin în ele murături şi biciclete
Adăposturile de protecție civilă construite în perioada comunistă sub majoritatea blocurilor din România au ajuns, în timp, să își piardă rolul inițial. În loc să fie spații pregătite pentru situații de urgență, multe dintre ele au devenit simple boxe de depozitare. În unele cartiere, locatarii țin acolo borcane cu murături, cauciucuri de iarnă, mobilier vechi sau biciclete, iar instalațiile speciale sunt demult nefuncționale.
Primăriile ar putea plăti reparațiile
Situația ar putea însă să se schimbe. Senatul a adoptat un proiect legislativ care modifică Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă și permite autorităților locale să se implice direct în reabilitarea acestor spații.
Potrivit noilor prevederi, la solicitarea asociațiilor de proprietari, consiliile locale vor putea aproba finanțarea lucrărilor de reparații și întreținere pentru adăposturile aflate în subsolurile blocurilor. Banii ar urma să provină din bugetele locale, iar primăriile ar putea chiar să organizeze și să execute efectiv lucrările.
Schimbarea este importantă deoarece, în forma actuală a legii, obligația întreținerii adăposturilor revine proprietarilor — adică locatarilor organizați în asociații. În realitate, însă, aceste asociații nu au nici resursele financiare, nici expertiza tehnică pentru lucrări complexe.
Un adăpost funcțional presupune mult mai mult decât curățenie: trebuie sisteme de ventilație speciale, uși etanșe, instalații electrice de urgență, echipamente de filtrare a aerului și spații sigilate. Toate acestea implică costuri mari și lucrări de specialitate pe care locatarii nu le pot gestiona.
Spații abandonate sau improprii
În consecință, o mare parte dintre adăposturile civile din România sunt astăzi degradate. Unele sunt inundate periodic, altele au pereții crăpați, iar instalațiile originale au fost demontate sau nu mai funcționează de zeci de ani.
De aceea, locatarii le-au dat o utilitate practică: depozitarea obiectelor voluminoase. În multe blocuri, adăposturile arată mai degrabă ca niște magazii comune. Rafturi cu conserve, lăzi, anvelope, electrocasnice defecte sau biciclete ocupă spațiul unde, teoretic, ar trebui să existe bănci, rezerve de apă și sisteme de filtrare a aerului.
Autoritățile consideră că, în contextul actual de securitate, aceste spații ar trebui readuse la destinația inițială.
Parteneriat între primării și locatari
Inițiatorii proiectului — senatori din partea PSD, UDMR și AUR — susțin că noul cadru legal va permite colaborarea dintre administrațiile locale și asociațiile de proprietari. Primăriile ar putea accesa inclusiv finanțări guvernamentale sau europene pentru modernizarea infrastructurii de protecție civilă.
Scopul este creșterea numărului de adăposturi funcționale și, implicit, a gradului de siguranță publică. În prezent, autoritățile recunosc că multe orașe nu au suficiente spații pregătite pentru situații de criză, iar cele existente nu mai respectă standardele tehnice.
După adoptarea în Senat, proiectul trebuie să treacă și de Camera Deputaților, care este forul decizional. Dacă va deveni lege, asociațiile de proprietari vor putea solicita oficial intervenția primăriei pentru refacerea adăposturilor. Pentru locatari, asta ar putea însemna renunțarea la spațiile de depozitare improvizate.