Bacteriile din grajd ar putea deveni un scut împotriva astmului. Descoperirea care explică „efectul fermei”

Copiii care cresc în apropierea fermelor dezvoltă mai rar astm, rinită alergică și eczeme. Fenomenul este observat de zeci de ani, dar mecanismul din spatele său a rămas neclar. Un nou studiu publicat în NEJM Evidence identifică nouă specii de bacterii care ar putea explica o mare parte din această protecție naturală.

Microorganismele provin în principal de la vaci și ajung în aerul din grajduri. Copiii le inhalează și le transportă apoi în locuințe. Expunerea moderată pare să influențeze felul în care sistemul imunitar învață să reacționeze. Cercetătorii avertizează însă că rezultatele nu demonstrează încă o relație directă de cauzalitate.

Nouă bacterii, asociate cu un risc mai mic de astm

Echipa internațională a analizat probe de praf colectate de pe saltelele a 1.018 copii din zonele rurale ale sudului Germaniei. Cercetătorii au prelevat și probe din aerul grajdurilor aflate în fermele unde locuiau 47 dintre participanți.

Analiza a identificat nouă specii bacteriene asociate cu efectul protector. Printre acestea se numără Romboutsia timonensis și Glutamicibacter arilaitensis. Ambele sunt bacterii gram-pozitive. Ele au fost găsite în concentrații mai mari în mediile în care copiii intrau frecvent în contact cu vacile.

Vezi și:

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor

Împreună, microorganismele ar explica aproximativ două treimi din efectul de protecție împotriva astmului. Ele ar putea explica și aproape jumătate din protecția observată împotriva febrei fânului și eczemei atopice.

Rezultatele susțin așa-numita ipoteză a igienei. Aceasta sugerează că expunerea la o diversitate mai mare de microbi în copilărie ajută sistemul imunitar să se dezvolte echilibrat. Legătura dintre antibiotice, microbi și alergii a fost observată și în cercetări anterioare.

Cum ajung microbii de la vaci în dormitoarele copiilor

Cele nouă bacterii reprezentau aproximativ 25% din microorganismele identificate în aerul grajdurilor. În praful de pe saltele, proporția era de aproximativ 6%. Diferența sugerează că principala sursă de expunere se află în jurul animalelor.

Vezi și:

Un câine în casă ar putea avea un efect surprinzător asupra sănătății copiilor

Microbii provin din sistemul digestiv al vacilor și ajung în materiile fecale. De acolo, particulele pot fi ridicate în aerul grajdului. Copiii le inhalează atunci când petrec timp în apropierea animalelor. Bacteriile pot fi aduse apoi în casă pe haine, încălțăminte sau piele.

Această explicație se potrivește cu cercetările care au asociat prezența animalelor cu dezvoltarea sistemului imunitar. Un alt studiu a arătat că animalele de companie pot reduce riscul anumitor alergii, deși mecanismele pot fi diferite.

Bacteriile identificate produc metaboliți care activează un receptor numit AhR. Acesta controlează semnale imunitare și expresia unor gene. Activarea moderată poate declanșa un răspuns antiinflamator. Acest răspuns ar putea împiedica sistemul imunitar să reacționeze exagerat la polen, praf sau alte substanțe inofensive.

Descoperirea nu înseamnă că murdăria vindecă alergiile

Cercetătorii subliniază că mai mult nu înseamnă neapărat mai bine. Activarea excesivă a receptorului AhR poate deveni dăunătoare. Efectul benefic pare să apară doar în cazul unei expuneri moderate la metaboliții bacterieni.

Studiul este observațional. El arată o asociere puternică, dar nu demonstrează că cele nouă bacterii previn direct astmul sau alergiile. Sunt necesare experimente suplimentare pentru a verifica mecanismele biologice și pentru a determina dozele care ar putea fi sigure.

Descoperirea nu justifică renunțarea la igienă și nici expunerea intenționată a copiilor la grajduri sau dejecții animale. Unele microorganisme pot provoca infecții grave. Cercetătorii încearcă să izoleze efectele benefice fără riscurile asociate mediului agricol.

Pe termen lung, rezultatele ar putea ajuta la dezvoltarea unor metode de prevenție. Acestea ar putea folosi bacterii selectate sau metaboliții produși de ele. O abordare asemănătoare este studiată și în cazul bacteriilor benefice din primele luni de viață, precum Bifidobacterium longum.

Cercetarea oferă astfel una dintre cele mai clare explicații de până acum pentru „efectul fermei”. Scutul împotriva alergiilor nu pare să fie reprezentat de murdărie în general, ci de anumite microorganisme și de substanțele pe care acestea le produc.