Au promis o Tesla hibridă cu autonomie de 1.000 km și preț redus la jumătate. Acum sunt în faliment

În urmă cu câțiva ani, o firmă austriacă a atras atenția industriei auto cu un experiment care părea să contrazică însăși filosofia Tesla: a luat un automobil electric și i-a instalat un motor cu ardere internă. Ideea nu era transformarea completă într-o mașină pe benzină, ci utilizarea unui generator compact pentru încărcarea bateriei și creșterea autonomiei. Acum, proiectul care promitea să schimbe industria se confruntă cu un eșec financiar major.

Trei societăți asociate grupului Obrist au intrat în insolvență, cu datorii cumulate de aproximativ 31,8 milioane de euro. Compania promova de mai bine de un deceniu tehnologia HyperHybrid, considerată de fondatorul Frank Obrist o alternativă mai eficientă și mai accesibilă la automobilele integral electrice. În ciuda demonstrațiilor spectaculoase, sistemul nu a ajuns niciodată pe un automobil de serie comercializat către public.

De la o Tesla Model 3 modificată la promisiunea autonomiei de 1.000 km

Experimentul care a făcut cunoscută compania a fost prezentat în 2020. Inginerii Obrist au modificat o Tesla Model 3, au redus capacitatea bateriei la 17,3 kWh și au instalat sub capota frontală un generator pe benzină, cu doi cilindri și o putere de 40 kW.

Sistemul păstra propulsia electrică, însă generatorul producea energie pentru alimentarea bateriei. Constructorul susținea că autonomia totală putea ajunge la 1.000 de kilometri, o valoare impresionantă pentru perioada respectivă și interesantă inclusiv astăzi pentru șoferii care parcurg distanțe mari.

Vezi și:

Un moștenitor refuză să vândă casa. Ce pot face ceilalți și când se poate ajunge la vânzare prin instanță

Obrist declara atunci că tehnologia ar putea costa aproximativ 4.500 de euro în producție de volum și ar permite reducerea drastică a prețului unei Tesla Model 3. Compania anunțase inclusiv acordarea unei licențe către un partener internațional, fără să dezvăluie identitatea acestuia, și anticipa apariția unor automobile comerciale până în 2023.

Termenul a trecut fără materializarea promisiunii. Ulterior, Obrist a prezentat și un prototip bazat pe Tesla Model Y, alimentat cu metanol sintetic. Discursul companiei s-a extins către captarea dioxidului de carbon și producția de combustibili sintetici.

În 2024, austriecii vorbeau chiar despre proiecte industriale de ordinul zecilor de miliarde de euro, inclusiv fabrici uriașe de metanol. Anunțurile au rămas însă departe de rezultatele comerciale necesare susținerii activității.

Vezi și:

Mașinile hibride domină piața auto din Europa, în timp ce electricele câștigă rapid teren în fața celor pe benzină

Mai merită să cumperi o mașină diesel în 2026? Scumpirea motorinei schimbă calculele, chiar și pentru cele mai economice modele

Falimentul arată cât de dificil este să transformi o invenție în afacere

La 30 septembrie 2026, Tribunalul Regional Feldkirch din Austria a deschis procedurile de faliment pentru Obrist Powertrain și Obrist Technologies. Prima societate avea datorii de aproximativ 18,85 milioane de euro către 34 de creditori și mai dispunea de nouă angajați.

Obrist Technologies, responsabilă pentru proprietatea intelectuală asociată unor tehnologii privind metanolul și captarea carbonului, avea datorii de aproximativ 6,08 milioane de euro și nu mai avea angajați. O a treia firmă, Obrist DE, din Germania, acumulase obligații de aproximativ 6,8 milioane de euro.

Societatea-mamă Obrist Engineering, specializată în climatizare și management termic, nu face parte din aceste proceduri, o diferență importantă atunci când este discutat falimentul grupului.

Fondatorul a indicat costurile ridicate de cercetare și dezvoltare, dificultățile atragerii finanțării și problemele industriei auto europene drept cauze ale situației.

Tehnologia extinderii autonomiei cu ajutorul unui generator nu a dispărut însă. Automobilele electrice cu range extender sunt prezente în oferta unor constructori chinezi, iar conceptul rămâne relevant pentru șoferii care nu au acces facil la încărcare.

În România, unde distanțele lungi, diferențele dintre infrastructura urbană și cea rurală și costurile automobilelor electrice influențează deciziile de cumpărare, o asemenea soluție poate părea atractivă. Totuși, un sistem suplimentar cu motor termic adaugă complexitate mecanică, necesită întreținere și nu elimină complet consumul de combustibil.

Falimentul Obrist nu reprezintă o demonstrație că toate hibridele cu autonomie extinsă sunt sortite eșecului. El arată însă diferența dintre o tehnologie prezentată spectaculos la saloanele auto și un produs viabil financiar, care poate fi fabricat, omologat și vândut la scară mare.

Invenția care îți transformă bicicleta obișnuită într-una electrică în trei secunde. Are autonomie promisă de 90 km