Astronomii confirmă atmosfera unei lumi care ar putea avea apă. Super-Pământul se află la 50 de ani-lumină

Astronomii confirmă atmosfera unei lumi care ar putea avea apă. Super-Pământul se află la 50 de ani-lumină
Foto: NASA

Astronomii au detectat pentru prima dată o atmosferă în jurul unei planete stâncoase aflate în zona locuibilă a unei alte stele. Lumea se numește LHS 1140 b. Se află la aproximativ 50 de ani-lumină de Pământ și ar putea avea condiții care permit existența apei lichide, potrivit publicației internaționale ScienceAlert.

Descoperirea nu reprezintă o dovadă a vieții extraterestre. Este însă un pas important. Până acum, atmosferele erau detectate mai ales în jurul unor planete gazoase uriașe și foarte fierbinți. LHS 1140 b este diferită. Are o suprafață probabil solidă și se află la o distanță potrivită față de steaua sa.

O planetă stâncoasă mai mare decât Pământul

LHS 1140 b este clasificată drept un super-Pământ. Are o masă de peste cinci ori mai mare decât cea a planetei noastre. Raza sa este de aproximativ 1,7 ori mai mare. Datele sugerează o compoziție în mare parte stâncoasă.

Densitatea planetei lasă loc și pentru alte elemente. LHS 1140 b ar putea avea o atmosferă subțire. Este posibil să conțină și cantități mari de apă. Unele modele indică o lume parțial înghețată, cu un ocean într-o regiune încălzită de stea.

Planeta a fost descoperită în 2017. Cercetările anterioare realizate cu telescopul James Webb au transformat-o deja într-una dintre cele mai promițătoare exoplanete potențial locuibile.

LHS 1140 b orbitează o pitică roșie. Steaua are doar aproximativ o cincime din masa și dimensiunea Soarelui. Este și mult mai rece. Planeta primește circa 42% din energia pe care Pământul o primește de la Soare.

Atmosfera ar putea fi dominată de heliu

Cercetătorii au folosit spectrograful WINERED de la Observatorul Las Campanas din Chile. În septembrie 2024, LHS 1140 b și planeta vecină LHS 1140 c au trecut prin fața stelei lor. Lumina a traversat straturile de gaz care înconjoară planetele.

Astronomii au analizat lungimile de undă absorbite. În cazul lui LHS 1140 b, au identificat semnătura heliului. Acest gaz părăsește atmosfera și se pierde în spațiu cu o viteză de sute de mii de kilograme pe secundă.

Gazul din atmosfera superioară ajunge la temperaturi de peste 4.700 de grade Celsius. Încălzirea este produsă de radiația stelei. Vântul stelar și interacțiunile magnetice pot contribui la îndepărtarea heliului.

Semnalul nu a mai fost detectat în timpul unor observații din 2025. Oamenii de știință cred că pierderea de gaz este variabilă. Atmosfera poate reacționa diferit în funcție de activitatea stelei.

LHS 1140 b ar putea face parte dintr-o categorie nouă de planete. Aceste „lumi cu heliu” își pierd hidrogenul, dar păstrează o parte din heliul acumulat în timpul formării. Descoperirea ajută la înțelegerea modului în care evoluează atmosferele planetelor îndepărtate.

De ce nu poate fi numită încă o a doua Terra

Piticele roșii au o reputație periculoasă. Ele pot produce radiații intense și erupții care distrug atmosferele planetelor apropiate. LHS 1140 b pare însă să fi păstrat heliu timp de peste trei miliarde de ani.

Distanța față de stea ar fi ajutat-o. Planeta este suficient de aproape pentru a avea temperaturi interesante. Este însă suficient de departe pentru a nu-și pierde complet atmosfera. Această combinație o face o țintă importantă pentru viitoarele observații.

O atmosferă nu înseamnă automat că planeta este locuibilă. Cercetătorii trebuie să stabilească ce gaze există aproape de suprafață. Trebuie să afle și dacă există oceane, nori sau un climat stabil.

Zona locuibilă arată doar că temperaturile ar putea permite apa lichidă. Aceasta nu garantează existența apei. Nici prezența apei nu confirmă viața. Alte lumi de tip super-Terra aflate în zone locuibile au nevoie de aceleași verificări.

Descoperirea este importantă și din alt motiv. Atmosfera a fost detectată cu un telescop aflat la sol. Observatoarele terestre pot completa datele obținute de James Webb. Următoarele studii vor încerca să confirme structura atmosferei și să afle dacă LHS 1140 b are cu adevărat condiții favorabile vieții.