Astronomii au găsit cea mai rece planetă de lavă cu atmosferă. Ar putea semăna cu Pământul de la începuturile sale

Astronomii au descoperit o planetă care pare să contrazică ceea ce se știa despre lumile acoperite de lavă. HD 3167 b este o planetă stâncoasă de tip super-Pământ, aflată la aproximativ 154 de ani-lumină de noi, și este suficient de fierbinte pentru ca suprafața sa să fie topită. Cu toate acestea, este cea mai rece planetă de lavă identificată până acum care păstrează o atmosferă.

Planeta orbitează extrem de aproape de steaua sa, atât de aproape încât o rotație completă în jurul acesteia durează aproximativ o zi terestră. Condițiile sunt atât de extreme încât HD 3167 b este blocată gravitațional, ceea ce înseamnă că aceeași emisferă este orientată permanent spre stea, în timp ce cealaltă rămâne în întuneric.

O planetă de lavă care nu este atât de fierbinte pe cât ar trebui

HD 3167 b este cea mai mică lume de tip „planetă de lavă” observată până acum. Aceste planete sunt corpuri stâncoase atât de apropiate de stelele lor încât temperaturile de pe suprafață sunt suficient de ridicate pentru a topi roca.

În cazul HD 3167 b, apropierea de stea ar fi trebuit să producă temperaturi extrem de mari pe partea expusă permanent la radiație. Cercetătorii au constatat însă că temperatura este mai scăzută decât limita maximă estimată pentru o planetă aflată într-o asemenea configurație.

Vezi și:

Întrebarea la care să nu răspunzi în grabă când ești oprit de Poliție în trafic. Ce recomandă un avocat șoferilor

„Ceea ce este atât de surprinzător este că, pe măsură ce o planetă stâncoasă orbitează mai aproape de steaua sa, ar trebui să-i fie mai greu să păstreze o atmosferă”, a explicat Edwin Kite, profesor asociat de științe geofizice la University of Chicago. Apropierea de stea înseamnă expunere intensă la vânt stelar și la fotoni cu energie ridicată, factori care pot contribui la pierderea atmosferei. HD 3167 b pare să facă însă excepție.

James Webb a urmărit planeta în infraroșu

Pentru a studia această lume îndepărtată, cercetătorii au folosit telescopul spațial James Webb și instrumentul MIRI, specializat în observarea radiației infraroșii de lungime de undă medie.

Observațiile au fost realizate în timpul unui fenomen numit eclipsă secundară. Practic, cercetătorii au urmărit modificările luminii infraroșii atunci când planeta a trecut în spatele stelei sale. Diferențele observate le-au permis să estimeze temperatura planetei și să caute indicii privind existența unei atmosfere.

Vezi și:

Care este obiectul care s-a apropiat cel mai mult de Soare. Recordul nu aparține nici lui Mercur, nici sondei Parker Solar Probe

James Webb publică una dintre cele mai mari imagini realizate vreodată. În norii de praf se ascund unele dintre cele mai mici „stele eșuate” cunoscute

Rezultatele sugerează că atmosfera lui HD 3167 b joacă un rol important în distribuirea energiei primite de la stea. O parte din lumina stelară este reflectată, iar căldura este transportată către partea întunecată a planetei.

În acest fel, atmosfera ar putea împiedica partea expusă permanent la stea să atingă temperatura maximă care ar fi de așteptat în lipsa ei. Fenomenul face din HD 3167 b un caz neobișnuit în rândul planetelor de lavă.

Cât de frecvente sunt atmosferele pe lumile de lavă

Descoperirea ridică o întrebare importantă pentru astronomi: la ce temperaturi pot planetele stâncoase extrem de fierbinți să își păstreze sau să își formeze atmosfera?

Cercetătorii au identificat deja atmosfere pe alte planete de lavă, inclusiv pe unele mai fierbinți decât HD 3167 b. Acest lucru sugerează că relația dintre temperatură, atmosferă și apropierea față de stea este mai complexă decât se credea.

Studiul face parte dintr-un program coordonat de astronomul Megan Weiner Mansfield de la University of Maryland, care analizează zece planete de lavă diferite. Scopul este de a determina în ce condiții de temperatură aceste lumi reușesc să formeze sau să păstreze atmosfere.

Cercetarea contribuie astfel la o idee tot mai susținută: atmosferele ar putea fi mult mai comune pe planetele de lavă decât sugerau primele observații.

O fereastră către primele milioane de ani ale Pământului

HD 3167 b este prea fierbinte pentru a fi locuibilă, însă cercetarea sa poate oferi informații despre procese care au avut loc și pe planetele stâncoase din propriul Sistem Solar.

Brandon Park Coy, autorul principal al studiului și doctorand în grupul lui Kite, spune că aceste lumi sunt interesante tocmai pentru că pot oferi o perspectivă asupra Pământului foarte timpuriu. În primele etape ale formării Sistemului Solar, coliziunile dintre planetesimale au eliberat cantități uriașe de energie, iar planetele terestre au trecut printr-o etapă extrem de fierbinte.

Pământul însuși a avut ceea ce oamenii de știință numesc o etapă de ocean de magmă, când suprafața planetei era în mare parte lichidă. Studierea unei lumi precum HD 3167 b poate oferi indicii despre condițiile care au existat în primele milioane de ani după formarea Pământului.

„Aceste planete sunt prea fierbinți pentru viață, dar studiindu-le putem spune ceva despre procese importante pentru alte lumi stâncoase”, a explicat Kite.

Cercetarea, publicată în The Astrophysical Journal Letters, arată astfel că nici măcar cele mai extreme planete cunoscute nu sunt atât de simple pe cât ar putea părea. O lume cu oceane de lavă poate păstra în continuare o atmosferă, iar modul în care aceasta transportă căldura ar putea ajuta astronomii să înțeleagă nu doar exoplanetele îndepărtate, ci și primele capitole din istoria Pământului.

Astronomii au găsit cea mai rece planetă de lavă cu atmosferă. Ar putea semăna cu Pământul de la începuturile sale