Arctica a intrat într-o nouă eră a fenomenelor meteo extreme, avertizează oamenii de știință

Schimbările climatice nu mai sunt o proiecție teoretică pentru regiunile polare, ci o realitate măsurabilă. Un nou studiu realizat de o echipă internațională de cercetători arată că Arctica a intrat oficial într-o „nouă eră” a fenomenelor meteo extreme, marcată de o creștere rapidă a evenimentelor neobișnuite și severe, pe fondul încălzirii globale accelerate.

Analiza se bazează pe peste 70 de ani de date climatice și evidențiază o schimbare profundă a tiparelor meteorologice din cea mai nordică regiune a planetei.

Potrivit autorilor, aceste transformări nu sunt doar mai frecvente, ci și mai extinse geografic, cu potențial de impact major asupra ecosistemelor arctice, a comunităților umane locale și a echilibrului climatic global, se arată într-un studiu publicat în Science Advances.

Creșterea accelerată a fenomenelor meteo extreme în Arctica

Cercetătorii au comparat evoluția condițiilor meteo din ultimele trei decenii cu cele din perioada 1950–1979, concentrându-se pe extremele de scurtă durată, care nu apar întotdeauna în mediile lunare.

Studiul a inclus date privind valurile de căldură, episoadele de secetă, variațiile de acoperire cu zăpadă și alte evenimente meteorologice neobișnuite pentru Arctica.

Rezultatele arată o creștere abruptă a frecvenței acestor extreme, în special după anii 1990. În aproximativ o treime din teritoriul arctic analizat, astfel de evenimente au început să apară abia recent, ceea ce indică o tranziție către condiții climatice complet noi pentru regiune.

Oamenii de știință subliniază că acest lucru marchează un prag critic, dincolo de variațiile naturale cunoscute anterior.

Vezi și:

ONU lansează un avertisment alarmant: fenomenul El Niño ar putea provoca efecte extreme la nivel mondial anul acesta

Meteorologii avertizează: Fenomenul El Niño se formează din nou și ar putea lovi planeta anul acesta

Au fost identificate și zone considerate „puncte fierbinți” ale schimbărilor climatice, printre care Siberia Centrală, Scandinavia de Vest și regiunile de coastă ale Groenlandei.

În aceste arii, atât frecvența fenomenelor extreme, cât și variațiile sezoniere s-au intensificat semnificativ.

Un exemplu tot mai comun este fenomenul de „ploaie peste zăpadă”, cauzat de temperaturile mai ridicate. Apa îngheață ulterior la suprafață, formând un strat de gheață care blochează accesul la hrană.

Acest tip de eveniment are consecințe directe asupra faunei arctice, inclusiv asupra renilor, care depind de licheni pentru supraviețuire.

Impactul asupra ecosistemelor: care sunt riscurile pe termen lung

Deși studiul nu a analizat direct efectele ecologice, cercetările anterioare oferă indicii clare că aceste schimbări vor avea consecințe severe.

Flora și fauna arctică sunt adaptate unor condiții climatice stabile, cu sezonalitate predictibilă. Modificarea bruscă a duratei sezonului de creștere, a regimului zăpezilor și a temperaturilor afectează funcționarea ecosistemelor și capacitatea speciilor de a se adapta.

Oamenii de știință atrag atenția asupra așa-numitului fenomen de „brunificare arctică”, care descrie pierderea vegetației în anumite zone ale regiunii. Evenimentele meteo extreme sunt considerate un factor major al acestui proces, alături de topirea permafrostului și reducerea gheții marine.

Dezechilibrele ecologice din Arctica au implicații globale. Regiunea joacă un rol esențial în stocarea carbonului, iar topirea tundrei și diminuarea vegetației pot transforma aceste zone din absorbante de carbon în surse de emisii. În plus, reducerea gheții marine accelerează încălzirea, prin diminuarea capacității de reflecție a radiației solare.

Autorii studiului pun accent pe nevoia urgentă de date mai detaliate și de monitorizare continuă, mai ales în zonele unde informațiile din teren sunt limitate.