El Niño devine tot mai violent pe măsură ce planeta se încălzește. Fenomenul ar fi cu aproape 40% mai puternic decât în trecut

Schimbările climatice nu înseamnă doar temperaturi medii mai ridicate, ci ar putea amplifica și unele dintre cele mai puternice fenomene naturale care influențează vremea la nivel global. Un nou studiu arată că episoadele El Niño din ultimele decenii au devenit cu aproape 40% mai intense decât cele din perioada preindustrială, iar cercetătorii spun că o asemenea evoluție nu are precedent în ultimul mileniu.

Concluzia vine din analiza unor corali vechi și moderni din apropierea Insulelor Galápagos, una dintre regiunile aflate chiar în centrul fenomenului El Niño. Potrivit Live Science, structura chimică a coralilor a permis oamenilor de știință să reconstruiască variațiile climatice din Pacific cu mult înainte de apariția măsurătorilor moderne.

Rezultatele apar într-un moment sensibil. Cercetătorii urmăresc deja fenomenul El Niño din 2026–2027, despre care unele prognoze sugerează că ar putea deveni unul dintre cele mai puternice observate vreodată.

Coralii din Galápagos păstrează o mie de ani de istorie climatică

El Niño face parte din ciclul natural El Niño–Southern Oscillation, cunoscut și sub acronimul ENSO. Fenomenul apare de regulă o dată la doi până la șapte ani și alternează între faza caldă El Niño, faza rece La Niña și perioade neutre.

Vezi și:

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor

În timpul unui episod El Niño, temperaturile de la suprafața apei cresc în centrul și estul Oceanului Pacific. Vânturile alizee slăbesc sau își pot modifica direcția, iar efectele se propagă mult dincolo de Pacific, schimbând temperaturile și precipitațiile în numeroase regiuni ale planetei.

Problema pentru cercetători a fost întotdeauna separarea variațiilor naturale de efectele încălzirii globale. Măsurătorile instrumentale detaliate acoperă o perioadă relativ scurtă, iar El Niño este prin natura sa extrem de variabil.

Pentru a obține o perspectivă mult mai lungă, echipa a analizat 13 corali vechi și moderni din regiunea Galápagos. Unele colonii de corali pot supraviețui sute sau chiar mii de ani, iar compoziția chimică a scheletului lor variază în funcție de temperatura apei în care cresc.

Vezi și:

Deșertul Atacama s-a transformat într-o mare de flori. Fenomenul spectaculos care a adus viață într-unul dintre cele mai uscate locuri de pe Pământ

Uraganul Polo a devenit un monstru de categoria 5 în mai puțin de 24 de ore. Fenomenul climatic care i-a alimentat puterea și amenințarea pentru Mexic

Cercetătorii au putut astfel să reconstruiască intensitatea fenomenului El Niño de-a lungul ultimului mileniu. Concluzia lor este că evenimentele foarte puternice din ultimele aproximativ patru decenii ies clar din variația observată în trecut.

„Nu vedem o perioadă în trecut în care El Niño să fi fost la fel de puternic ca astăzi”, a explicat Julia Cole, coordonatoarea studiului și profesoară la University of Michigan.

Schimbarea devine evidentă după răspândirea combustibililor fosili

Analiza coralilor arată o tendință de intensificare care devine tot mai pronunțată după secolul al XIX-lea, perioadă în care utilizarea pe scară largă a cărbunelui, petrolului și ulterior a gazelor naturale a început să crească masiv concentrația gazelor cu efect de seră.

Oamenii de știință au folosit și simulări climatice pentru a verifica dacă modificarea ar putea fi explicată prin factori naturali. Printre variantele analizate s-au numărat erupțiile vulcanice și variațiile activității solare.

Potrivit studiului publicat în revista Science, aceste cauze naturale nu pot explica singure schimbarea observată. Intensitatea El Niño ar fi crescut în paralel cu temperatura medie globală, ceea ce întărește legătura dintre încălzirea produsă de activitatea umană și amplificarea fenomenului.

Rezultatul este important pentru că El Niño poate produce efecte uriașe chiar și în forma sa naturală. Episoadele puternice sunt asociate cu secete severe în anumite regiuni, inundații în altele, incendii de vegetație și perturbări ale producției agricole.

Un El Niño mai puternic nu înseamnă neapărat că fiecare regiune a planetei va avea aceeași problemă. În unele zone poate însemna precipitații extreme, în timp ce în altele poate accentua seceta și valurile de căldură.

El Niño și încălzirea globală se pot alimenta reciproc

Una dintre cele mai îngrijorătoare implicații apare atunci când El Niño se suprapune peste o planetă care este deja mai caldă din cauza gazelor cu efect de seră.

Ultimul episod El Niño major, desfășurat între iunie 2023 și aprilie 2024, a contribuit la temperaturile excepțional de ridicate observate în acea perioadă. Anul 2024 a devenit ulterior cel mai cald an înregistrat până atunci la nivel global.

Fenomenul nu creează singur încălzirea pe termen lung, dar poate injecta suplimentar căldură în atmosferă și poate împinge temporar temperaturile globale către noi recorduri.

Cercetătorii avertizează că un asemenea efect poate deveni și mai periculos dacă episoadele El Niño continuă să se intensifice. Pădurile tropicale sunt un exemplu. În perioadele El Niño, seceta și temperaturile ridicate pot reduce capacitatea unor ecosisteme de a absorbi dioxid de carbon, ceea ce poate amplifica temporar acumularea gazelor cu efect de seră în atmosferă.

Pădurea Amazoniană este una dintre regiunile urmărite îndeaproape, deoarece episoadele severe de secetă și temperaturile ridicate pot modifica ecosistemul pe perioade îndelungate.

El Niño din 2026–2027 ar putea deveni un test major

Studiul apare în timp ce meteorologii urmăresc evoluția actualului El Niño. Unele prognoze indică posibilitatea unui eveniment extrem de puternic în perioada 2026–2027, ceea ce ar putea pune presiune suplimentară pe un sistem climatic care înregistrează deja temperaturi foarte ridicate.

Cercetătorii subliniază că întrebarea nu mai este doar dacă El Niño va produce efecte semnificative, ci cât de severe vor fi acestea atunci când fenomenul se suprapune peste încălzirea globală.

Consecințele pot merge mult dincolo de recordurile de temperatură. Secetele pot afecta producția de alimente, inundațiile pot produce pagube de miliarde, iar incendiile de vegetație pot deveni mai greu de controlat.

Julia Cole atrage atenția că nici măcar statele bogate nu se pot proteja complet de toate aceste efecte. Intensificarea fenomenului El Niño devine astfel încă un argument pentru reducerea emisiilor provenite din combustibili fosili.

Studiul nu spune că El Niño este creat de schimbările climatice. Fenomenul există de mii de ani și face parte din variația naturală a sistemului climatic. Ceea ce pare să se schimbe este însă forța sa: un proces natural care a influențat dintotdeauna planeta ar putea deveni considerabil mai periculos într-o lume tot mai caldă.

Ce mașini nu sunt obligate să aibă trusă medicală, extinctor și triunghiuri reflectorizante. Excepțiile din Codul Rutier