Angajații Ubisoft declanșează o grevă internațională: ce i-a motivat să ia măsuri împotriva companiei

Mii de angajați Ubisoft din mai multe țări au intrat într-o grevă coordonată la nivel internațional, ca reacție la o serie de decizii interne care includ reduceri de personal, anulări de proiecte și impunerea revenirii obligatorii la birou.

Protestul, desfășurat pe parcursul a trei zile, a debutat cu participarea a cel puțin 1.200 de salariați, în special din Franța și Italia, dar apelul a fost adresat tuturor angajaților companiei la nivel global.

Mișcarea vine într-un context tensionat pentru publisherul francez, marcat de restructurări ample, întârzieri de proiecte și anulări definitive ale unor titluri importante.

Printre acestea se numără inclusiv remake-ul Prince of Persia: The Sands of Time, un proiect extrem de așteptat de comunitatea de jucători.

Deciziile managementului au generat un val de nemulțumiri interne, amplificate de introducerea unei politici stricte de revenire la birou (return-to-office, RTO), care impune prezența fizică zilnică la sediu pentru toți angajații rămași.

Reacția sindicatelor în contextul grevei internaționale

Apelul la grevă a fost lansat de o alianță formată din cinci sindicate franceze, care au cerut solidarizarea angajaților Ubisoft din întreaga lume.

Compania are aproximativ 17.000 de angajați la nivel global, în Europa, America de Nord și Asia, ceea ce transformă protestul într-unul cu potențial de impact major asupra activității operaționale.

Vezi și:

Tichetele de creșă cresc din aprilie. Câți bani vor primi părinții

Ce salarii oferă hotelierii pentru cameriste, recepționeri și chelneri pe litoral în 2026. 20.000 de posturi sunt disponibile

Reprezentanții sindicali au criticat dur modul în care conducerea gestionează restructurările și relația cu angajații, acuzând lipsa de transparență și tratamentul infantilizant al personalului.

Politica de revenire obligatorie la birou este una dintre principalele surse de conflict, fiind percepută ca o măsură autoritară, impusă fără consultare reală și fără a ține cont de realitățile contractuale și personale ale angajaților.

Mulți salariați au fost angajați inițial în regim de muncă remote, cu contracte care nu presupuneau prezența fizică la sediu.

Pentru aceștia, revenirea zilnică la birou este practic imposibilă, mai ales în cazurile în care locuiesc la distanțe mari de centrele Ubisoft.

Sindicatele susțin că această politică echivalează, în realitate, cu o presiune indirectă de demisie, prin care compania evită plata unor compensații financiare aferente concedierilor.

În paralel cu impunerea RTO, Ubisoft a anunțat și un plan de reducere a personalului, care vizează până la 200 de posturi, în special în zona sediului din Paris.

Procesul este derulat printr-un mecanism de negociere colectivă, care permite stabilirea unor pachete de compensare pentru angajații afectați, în funcție de vechime și poziție.

Ce se știe despre anulările de jocuri, dar criză internă

Grevă angajaților are loc pe fondul unei reorganizări profunde a companiei. Ubisoft a amânat lansarea a șapte jocuri aflate în dezvoltare și a anulat definitiv șase titluri, ca parte a unei strategii interne de reducere a costurilor și resetare a portofoliului de proiecte.

Conducerea a descris acest proces drept o „resetare organizațională și operațională majoră”, însă în interiorul companiei el este perceput ca o criză structurală.

Situația este amplificată și de tensiunile legate de libertatea de exprimare internă. Un dezvoltator cu vechime din seria Assassin’s Creed a fost concediat după ce a criticat public deciziile companiei pe rețelele sociale, fapt care a alimentat percepția unui climat organizațional represiv.

Din punct de vedere financiar, compania traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani, valoarea acțiunilor ajungând la cel mai scăzut nivel din ultimii 15 ani.

Acest context economic este folosit de management pentru a justifica accelerarea măsurilor de reducere a costurilor, însă pentru angajați acestea se traduc prin insecuritate profesională și instabilitate.

Protestele nu sunt doar despre concedieri sau muncă la birou, ci despre modelul de guvernanță corporativă și relația dintre conducere și forța de muncă.

Angajații cer predictibilitate, transparență, respectarea contractelor inițiale și o politică de resurse umane bazată pe dialog, nu pe impunere unilaterală.

Munca de acasă nu îi face automat pe angajați mai fericiți. Ce arată studiile despre joburile fără birou