ANAF se uită tot mai atent la apartamentele în regim hotelier: piața a ajuns la zeci de milioane de euro doar în București

Piața apartamentelor închiriate în regim hotelier a intrat într-o etapă de expansiune accelerată în România, iar Bucureștiul este de departe cel mai mare câștigător al acestui fenomen. Potrivit unei analize Crosspoint Real Estate citate de Profit.ro, veniturile generate în Capitală din short-term rentals au ajuns în 2025 la 66,8 milioane de euro, în creștere cu 20% față de anul anterior și la un nivel de peste două ori mai mare decât cel înregistrat în 2022.

Creșterea vine însă într-un moment în care autoritățile fiscale se uită mult mai atent la acest sector. ANAF a intensificat controalele pentru proprietarii care își listează locuințele pe platforme precum Airbnb și Booking, după ce a identificat venituri nedeclarate de ordinul sutelor de milioane de lei. Practic, un domeniu care a crescut rapid, alimentat de turism, evenimente și mobilitate profesională, începe să fie tratat ca o piață matură, cu obligații fiscale tot mai greu de ignorat.

Bucureștiul domină piața, cu peste 5.500 de apartamente listate

Capitala rămâne cel mai puternic centru pentru închirierile pe termen scurt, atât prin dimensiunea pieței, cât și prin veniturile generate. În 2025, numărul mediu de apartamente listate în București a ajuns la 5.507 unități, cu peste 500 mai multe decât în anul precedent. Orașul a atras 2,06 milioane de turiști, dintre care peste 1,1 milioane au fost străini, ceea ce a susținut cererea pentru cazare flexibilă, mai ales în zonele centrale.

Performanța Bucureștiului a fost impulsionată și de evenimente mari, precum Festivalul Internațional George Enescu, care a atras un public estimat la peste 120.000 de spectatori. Septembrie a fost luna cu cele mai bune rezultate, iar piața a beneficiat de o combinație între turism cultural, city break-uri, călătorii de business și evenimente corporate.

Vezi și:

7 semne că un anunț de cazare de pe Booking ar putea fi fals. Ce trebuie să verifici înainte să plătești

În medie, tariful pe noapte în București a fost de 56,5 euro, iar gradul de ocupare a ajuns la 62%, unul dintre cele mai ridicate dintre orașele analizate. Venitul mediu lunar pentru o proprietate listată a fost de 1.006 euro, un nivel care explică de ce tot mai mulți proprietari preferă regimul hotelier în locul chiriei clasice, mai ales în zonele bune ale orașului.

Brașov, Cluj și Constanța țin ritmul în afara Capitalei

În piețele regionale, Brașovul este lider clar, cu venituri anuale de 20,4 milioane de euro și aproape 2.000 de proprietăți listate. Orașul are un avantaj important: nu depinde de un singur sezon. Turismul montan, evenimentele, city break-urile și poziționarea ca destinație de weekend îl transformă într-o piață activă aproape tot anul. Venitul mediu anual pe proprietate a ajuns la 10.471 de euro, cel mai ridicat dintre marile orașe regionale.

Vezi și:

Bancomatul și alerta ANAF. Tranzacțiile care pot genera controale fiscale

Limita de bani care schimbă complet taxele în 2026. Ce trebuie să știe firmele și PFA-urile despre TVA

Cluj-Napoca se află pe locul al doilea ca performanță medie anuală, cu 9.910 euro pe proprietate, iar festivalurile joacă un rol esențial. Untold și Electric Castle au atras împreună aproximativ 800.000 de participanți în 2025, generând vârfuri importante în lunile iulie și august. În aceste perioade, veniturile medii au ajuns la aproximativ 1.000 de euro pe proprietate listată.

Constanța, împreună cu Mamaia și Mangalia, are o particularitate diferită: sejururile sunt mult mai lungi decât în restul orașelor analizate. Durata medie a unei șederi ajunge la 6,5 zile, față de aproximativ trei zile în celelalte piețe. Chiar dacă extrasezonul trage în jos gradul de ocupare, luna august compensează puternic, cu tarife medii de peste 100 de euro pe noapte și venituri lunare de aproximativ 1.500 de euro pe proprietate.

ANAF schimbă regulile jocului pentru proprietari

Creșterea rapidă a pieței vine la pachet cu o presiune fiscală tot mai mare. Inspectorii Antifraudă au început să verifice mai atent veniturile obținute din închirieri în regim hotelier, iar proprietarii care nu își declară câștigurile riscă amenzi și obligații suplimentare de plată. ANAF susține că a identificat venituri nedeclarate de aproximativ 260 de milioane de lei în doar doi ani, semn că sectorul a funcționat multă vreme într-o zonă insuficient monitorizată.

Pentru proprietari, mesajul este simplu: regimul hotelier poate aduce venituri mai mari decât chiria clasică, dar și mai multă expunere fiscală. Pe măsură ce platformele online devin tot mai ușor de urmărit, iar piața capătă dimensiuni de zeci de milioane de euro, ideea de venit „invizibil” devine tot mai riscantă.

În orașe precum Iași, comparația cu închirierea pe termen lung devine deja relevantă. Deși numărul listărilor a crescut, gradul de ocupare rămâne cel mai scăzut dintre piețele analizate, la 47,4%. Pentru apartamentele centrale sau ultracentrale, o chirie lunară stabilă de 650-850 de euro poate fi mai predictibilă decât venitul mediu din regim hotelier, estimat la aproximativ 612 euro pe lună.

Piața închirierilor pe termen scurt nu mai este, așadar, doar o oportunitate pentru proprietarii care vor venituri mai mari. A devenit o industrie în toată regula, cu orașe campioane, sezonalitate, evenimente-cheie și controale fiscale. Iar 2025 pare să fi fost anul în care regimul hotelier a trecut definitiv din zona experimentelor imobiliare în cea a afacerilor atent urmărite de stat.

Dacia și filtrul de particule la dieselurile vechi: ce obiceiuri îl înfundă și cum îl poți salva