Am făcut greșeala să văd „Insidious: Out of the Further” seara. Acum, nu mai dorm o săptămână – demonii sunt cea mai bună parte a filmului REVIEW

Există filme horror pe care le termini, stingi televizorul și îți vezi liniștit de viață. Și există filme după care holul până la baie pare brusc mult mai lung decât îl știai. „Insidious: Out of the Further” intră, pentru mine, în a doua categorie. Al șaselea film al francizei „Insidious”, distribuit în cinematografe de InterCom Film, nu vine cu o poveste revoluționară și nici nu încearcă să reinventeze genul, dar reușește ceva mult mai important pentru un horror: m-a speriat. Serios. Genul acela de sperietură care te face să verifici de două ori întunericul din spatele ușii înainte să te culci.

Conform Sony Pictures, noul film este regizat și scris de Jacob Chase, cineastul din spatele „Come Play”, iar povestea este semnată de Chase împreună cu David Leslie Johnson-McGoldrick. James Wan, Leigh Whannell, Jason Blum și Oren Peli sunt producători, astfel că ADN-ul seriei rămâne intact, chiar dacă povestea se mută către o nouă familie și către o altă victimă a sinistrului The Further.

Este cea de-a șasea producție din franciza „Insidious” și vine după „Insidious: The Red Door”, din 2023. După atâtea călătorii între lumea noastră și The Further, era greu ca scenariștii să mai inventeze complet roata. Și nici nu o fac. Dar poate că nici nu era nevoie.

Povestea nu este nouă, însă The Further încă știe să sperie

În centrul filmului se află Gemma, interpretată de Amelia Eve, o tânără mamă care își crește fiica în casa în care ea însăși a copilărit. Evident, într-un film „Insidious”, o casă cu trecut nu poate fi doar o casă cu trecut. Gemma descoperă că poate pătrunde în The Further, acel purgatoriu întunecat și sufocant pe care fanii seriei îl cunosc deja foarte bine.

Vezi și:

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor

Numai că Gemma are o abilitate ceva mai periculoasă decât personajele pe care le-am întâlnit până acum. Nu doar că poate intra în The Further, ci poate aduce de acolo entități în lumea reală. Este genul de superputere pe care probabil n-ai vrea să o descoperi niciodată. Odată ce spiritele își dau seama ce poate face Gemma, problema nu mai este cum intră oamenii în lumea demonilor, ci cum îi împiedică pe demoni să intre în lumea noastră.

Dacă ai văzut precedentele cinci filme, nu vei avea sentimentul că descoperi ceva fundamental nou. Din nou avem o familie amenințată, contacte cu lumea morților, apariții în întuneric, personaje care intră în locuri în care orice om normal ar refuza categoric să intre și, bineînțeles, The Further.

Într-un fel, „Insidious: Out of the Further” suferă de aceeași problemă pe care o au multe filme horror cu fantome și case bântuite ajunse la mai multe continuări: începi să recunoști mecanismul. Știi că liniștea nu înseamnă niciodată liniște. Știi că în colțul acela întunecat probabil există ceva. Știi că atunci când camera insistă puțin prea mult pe fundal trebuie să cauți cu privirea silueta care nu ar trebui să fie acolo.

Vezi și:

REVIEW Psycho Killer, filmul care a plecat de la o premisă bună, dar s-a pierdut iremediabil pe drum

Tim Curry, actorul devenit celebru în „The Rocky Horror Picture Show” și „It”, a murit la 80 de ani

Și totuși… funcționează.

Personajele malefice sunt motivul pentru care nu mai sting lumina

Adevărata reușită a filmului sunt entitățile sale. „Insidious: Out of the Further” este scary înainte de toate prin imagine. Designul creaturilor, fețele, siluetele, felul în care acestea apar în cadru și modul în care Jacob Chase folosește întunericul sunt mult mai eficiente decât povestea propriu-zisă.

Principalul antagonist, Cyrus, interpretat de Sam Spruell, este una dintre surprizele filmului. Nu este doar încă o creatură care apare două secunde în spatele protagonistului și dispare când întorci capul. Cyrus are personalitate, prezență și suficientă umanitate distorsionată încât să devină și mai neplăcut. Personajul este construit ca un soi de lider al sufletelor pierdute din The Further, iar Sam Spruell îi oferă exact acel amestec de carismă și amenințare care îl face memorabil.

Filmul introduce și alte figuri suficient de grotești încât să-mi rămână în minte după ce am ieșit din sală. Unele cadre sunt realizate special pentru a te face să cauți pericolul undeva în fundal. Iar asta funcționează perfect asupra mea. Nu mă sperie neapărat monstrul care sare direct în fața camerei, cât forma pe care cred că am văzut-o timp de două secunde în spatele unui personaj.

Sunetul contribuie enorm. Joseph Bishara, care a lucrat și la alte producții din universul creat de James Wan, revine cu o coloană sonoră care transformă chiar și câteva secunde aparent banale într-un motiv de anxietate. Filmul știe foarte bine când să facă zgomot, dar, mai important, știe și când să nu facă.

Lin Shaye rămâne sufletul francizei

Amelia Eve duce bine rolul principal și reușește să facă din Gemma un personaj pentru care îți pasă, lucru esențial într-un film în care există riscul ca oamenii să devină doar pretexte pentru următorul jumpscare. Alături de ea apar Brandon Perea, Maisie Richardson-Sellers, Laura Gordon și Island Austin.

Dar, inevitabil, când apare Elise Rainier, interpretată din nou de Lin Shaye, „Insidious” începe să se simtă cu adevărat ca „Insidious”. Elise este probabil personajul cel mai recognoscibil al seriei, iar prezența sa oferă filmului legătura de care avea nevoie cu primele capitole.

Lin Shaye are în continuare acea combinație foarte specială de fragilitate, căldură și autoritate. Când Elise îți spune că ceva din The Further este foarte rău, o crezi fără să mai ai nevoie de explicații.

Mi-ar fi plăcut însă ca scenariul să riște mai mult. Ideea că Gemma poate aduce entitățile din The Further în realitate are potențial enorm, iar filmul îl exploatează doar parțial. În anumite momente simți că există în spate o idee mult mai nebună decât ceea ce ajunge efectiv pe ecran.

Verdict: nu e cea mai originală poveste, dar, Doamne, cât de creepy este!

Ca poveste, „Insidious: Out of the Further” este decent. Dacă ai urmărit seria de la început, probabil că multe dintre elemente îți vor părea familiare. Nu există aici revelația care să transforme complet universul „Insidious” și nici o reinventare radicală a formulei.

Ca experiență horror însă, filmul funcționează mult mai bine.

Este întunecat, apăsător, creepy și foarte eficient vizual. Personajele malefice sunt excelent construite, atmosfera este neliniștitoare, iar The Further rămâne unul dintre acele locuri cinematografice în care speri sincer să nu ajungi niciodată.

Și până la urmă, asta vreau de la un „Insidious”. Nu neapărat o filosofie nouă despre viață și moarte. Vreau să mă uit la un colț întunecat al camerei mele la trei dimineața și să mă întreb dacă forma aia era acolo și înainte să văd filmul.

„Insidious: Out of the Further” a reușit. Povestea? Bună, fără să fie extraordinară. Atmosfera? Excelentă. Demonii? Foarte reușiți. Somnul meu în următoarea săptămână? Probabil inexistent.

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor