400 de radare fixe schimbă regulile pe șoselele din România. Drumurile pe care vor fi montate camerele care te „văd” automat

Șoferii din România vor fi monitorizați mult mai atent în următorii ani. Proiectul CNAIR pentru instalarea a 400 de camere video cu radar a ajuns în etapa evaluării ofertelor, iar pentru contract s-a înscris o singură asociere de companii. Viitoarele echipamente vor fi integrate în sistemul e-SIGUR și nu se vor limita la simpla măsurare a vitezei.

Contractul este estimat la 82,05 milioane de lei, fără TVA, iar perioada prevăzută pentru implementare este de 22 de luni. Oferta a fost depusă de asocierea formată din Altimate, în calitate de lider, Presence SE și ARH Informatikai. Proiectul este finanțat inclusiv din fonduri europene prin Programul Transport 2021-2027.

Ce vor detecta cele 400 de radare fixe

Noua infrastructură ar trebui să transforme modul în care sunt urmărite abaterile rutiere. Camerele vor putea măsura viteza vehiculelor și vor identifica automat numerele de înmatriculare, datele urmând să fie procesate prin platforma e-SIGUR.

Sistemul va putea fi folosit și pentru verificarea existenței rovinietei, dar și pentru procesarea informațiilor privind anumite abateri din trafic. Pe viitor sunt prevăzute posibilități de extindere, inclusiv verificarea ITP și RCA sau transmiterea unor alerte către echipajele de intervenție în cazul incidentelor.

Vezi și:

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor

Practic, este vorba despre o infrastructură mult mai automatizată decât sistemele radar clasice. Playtech a explicat anterior cum vor funcționa noile radare fixe și ce abateri pot fi sancționate automat, inclusiv modul în care datele sunt transmise și analizate fără ca șoferul să fie neapărat oprit în trafic.

Totuși, cele 400 de camere despre care este vorba acum nu trebuie confundate cu dispozitivele e-SIGUR folosite deja de Poliția Rutieră. Actualul sistem e-SIGUR utilizează inclusiv radare TruCAM II amplasate pe trepied și mutate în diferite zone de risc. Proiectul CNAIR urmărește construirea unei rețele permanente de camere fixe.

Drumurile naționale pe care vor apărea cele mai multe camere

Cele mai multe dintre viitoarele camere sunt prevăzute pe drumurile naționale, în special în afara localităților. Datele prezentate anterior de CNAIR indică o concentrare importantă a punctelor de supraveghere pe șapte drumuri naționale importante.

Vezi și:

Noua taxă de drum din România stârnește nemulțumiri înainte de aplicare. Transportatorii reclamă erori și cer o perioadă fără amenzi

România introduce un nou tip de radar pe șosele. Ce vede șoferul când depășește viteza și de ce nu primește amendă

Distribuția anunțată include DN1 – 28 de puncte, DN6 – 24 de puncte, DN2 – 22 de puncte, DN17 – 18 puncte, DN7 – 17 puncte, DN67 – 14 puncte și DN11 – 13 puncte. În total, numai aceste șapte șosele concentrează 136 de puncte de amplasare, pe sectoare care însumează aproape 1.100 de kilometri.

Pe DN1, de exemplu, 13 dintre punctele prevăzute se află pe un tronson de aproximativ 120 de kilometri, între kilometrii 497 și 616. Pe DN6, 11 puncte sunt prevăzute pe aproape 200 de kilometri, între km 181 și km 371, iar pe DN7 există 12 puncte pe aproximativ 100 de kilometri, între km 122 și km 228.

Lista nu reprezintă însă neapărat forma definitivă a amplasamentelor. Pozițiile pot fi ajustate în etapa de implementare în funcție de situația din teren. Playtech a publicat anterior și lista zonelor în care radarele fixe ar urma să aibă cea mai mare densitate.

Radare fixe și pe A1, A2 și A3, dar camerele nu dau încă amenzi

Planul CNAIR nu se oprește la drumurile naționale. Echipamente fixe pentru detectarea vitezei sunt prevăzute și pe autostrăzi, inclusiv pe sectoarele mai vechi ale A1, A2 și A3. În cazul drumurilor de mare viteză construite în ultimii ani, o parte dintre infrastructurile necesare pentru camere au fost prevăzute încă din faza de proiectare.

Există deja camere și echipamente instalate pe anumite sectoare, dar acest lucru nu înseamnă că toate funcționează în prezent ca radare fixe care generează automat sancțiuni. De exemplu, primele echipamente fixe montate pe DN1 nu transmit în prezent viteza către Poliție pentru emiterea automată a amenzilor.

Aceasta este și cea mai importantă precizare în privința celor 400 de camere: ele nu sunt, în acest moment, 400 de radare fixe funcționale pe șoselele României. Proiectul se află încă în faza procedurii de achiziție și evaluare a ofertei, iar instalarea și integrarea efectivă urmează să fie realizate în cadrul contractului.

Odată puse în funcțiune, însă, cele 400 de camere ar urma să extindă radical capacitatea sistemului e-SIGUR. Pentru șoferi, schimbarea importantă va fi trecerea de la monitorizarea punctuală, cu dispozitive mutate dintr-un loc în altul, la o rețea permanentă de supraveghere pe unele dintre cele mai circulate șosele din România.

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor