1.500 de lei pentru o viză de flotant. Cum funcționează piața ascunsă a locurilor la școli bune
În fiecare an, odată cu înscrierea copiilor în clasa pregătitoare, revine în prim-plan un fenomen tot mai vizibil: vizele de flotant folosite pentru accesul la școli considerate „mai bune”. În București, acest mecanism a devenit aproape o practică obișnuită, iar în unele cazuri, părinții ajung să plătească chiar și 1.500 de lei pentru o simplă adresă.
Dincolo de o soluție administrativă, situația reflectă o competiție acerbă între părinți și, mai ales, o lipsă de încredere în sistemul de învățământ.
Cum a apărut „piața” vizelor de flotant
Pe site-urile de anunțuri, ofertele sunt cât se poate de clare: proprietari care acceptă să facă viză de flotant contra cost și părinți dispuși să plătească pentru a prinde un loc la o anumită școală.
Sumele variază, dar pot ajunge și la 1.500 de lei, mai ales în apropierea unor unități de învățământ foarte căutate. Practic, nu se mai „cumpără” doar o adresă, ci șansa de a intra într-o școală cu reputație bună.
În teorie, fiecare copil are loc asigurat la școala de circumscripție. În practică însă, diferențele de percepție dintre școli îi determină pe părinți să caute alternative.
De ce aleg părinții această soluție
Specialiștii spun că în spatele acestui fenomen stă, în primul rând, dorința părinților de a reduce riscurile legate de educația copilului. Pentru mulți, o școală „bună” este văzută ca o garanție a unui parcurs sigur.
În realitate, lucrurile sunt mai nuanțate. Alegerea școlii este influențată de presiunea socială („toți merg acolo”), de lipsa unor informații clare și de ideea că reputația instituției face diferența.
Astfel apare o scurtătură: nu mai alegi școala în funcție de nevoile copilului, ci în funcție de adresă.
Mitul școlilor „de top”
Unul dintre cele mai răspândite mituri este că școlile cu renume produc automat elevi performanți. În realitate, acestea selectează, de cele mai multe ori, copii din familii implicate, cu resurse și sprijin suplimentar.
În ciclul primar, spun specialiștii, nu contează atât de mult „numele” școlii, cât relația dintre învățător și copil, ritmul de învățare și mediul în care acesta se dezvoltă.
Pe termen lung, diferența o face modul în care copilul învață să gândească, nu adresa la care este înscris.
Efectele reale asupra copiilor
În goana după școli mai bine cotate, părinții ajung uneori să ignore impactul asupra copilului. Drumuri lungi, trafic zilnic, program fragmentat și oboseală – toate acestea devin parte din rutina celor mici.
Mai mult, școlile foarte căutate ajung să fie supraaglomerate, ceea ce reduce atenția individuală acordată elevilor. În unele cazuri, după câteva luni, părinții aleg să își transfere copiii înapoi la școala de proximitate.
Ce spune acest fenomen despre sistem
Creșterea „pieței” vizelor de flotant arată o problemă mai profundă: lipsa de încredere în calitatea medie a școlilor. Atunci când părinții simt că trebuie să ocolească regulile pentru a-și ajuta copilul, sistemul are deja vulnerabilități serioase.
În același timp, fenomenul arată și o mentalitate tot mai prezentă: aceea că soluțiile individuale sunt mai eficiente decât cele colective.
Înscrierea la clasa pregătitoare: ce trebuie să știe părinții
Pentru anul școlar 2026–2027, înscrierile în clasa pregătitoare au început pe 26 martie și se încheie pe 6 mai. Părinții pot depune cererile online sau direct la școala dorită.
Copiii care împlinesc 6 ani până la 31 august trebuie înscriși obligatoriu, iar cei născuți între 1 septembrie și 31 decembrie pot intra în baza unei evaluări sau recomandări.
Regula de bază rămâne aceeași: copilul are loc garantat la școala de circumscripție, iar pentru alte unități înscrierea se face în limita locurilor disponibile.
Fenomenul vizelor de flotant continuă să crească, însă întrebarea rămâne aceeași: cât de mult merită, de fapt, să „cumperi” o adresă pentru o școală, în loc să alegi un parcurs adaptat copilului tău?