Un șoarece cu doi tați a ajuns la maturitate: un pas înainte pentru știință
:format(webp):quality(80)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/02/soarece-800x532.jpg)
Un experiment revoluționar a demonstrat că un șoarece cu doi tați biologici poate supraviețui până la maturitate. Cercetătorii chinezi au utilizat tehnologia CRISPR pentru a depăși un obstacol genetic considerat, până acum, de netrecut. Deși suntem departe de a aplica această tehnică la oameni, reușita marchează un progres semnificativ în domeniul reproducerii unisexuale la mamifere.
Cum a fost posibilă crearea unui șoarece bi-paternal
De regulă, reproducerea mamiferelor implică o combinație de material genetic de la ambii părinți. Un factor esențial în acest proces este fenomenul numit „imprinting genetic”, care face ca unele gene să fie exprimate doar de la unul dintre părinți, în timp ce ale celuilalt sunt dezactivate. În mod obișnuit, încercările de a obține urmași viabili doar din material genetic masculin sau feminin au eșuat din cauza acestui dezechilibru genetic.
Echipa de cercetători din China a reușit să depășească această barieră printr-o metodă inovatoare. În primul rând, au extras celule stem din ADN-ul spermatozoizilor. Apoi, au editat aceste celule folosind CRISPR pentru a elimina influența a 20 de gene implicate în dezvoltarea embrionară, care anterior împiedicau dezvoltarea normală a unui embrion bi-paternal. După această editare genetică, celulele stem au fost introduse în ovule cultivate în laborator și apoi fertilizate cu sperma unui alt mascul.
Rezultatul? Aproximativ 12% dintre embrioni au reușit să ajungă la naștere, iar unii dintre aceștia au supraviețuit până la maturitate. Aceasta este o rată mică de succes, dar semnificativ mai bună decât încercările anterioare.
Ce înseamnă această descoperire pentru viitor
Aceasta nu este prima încercare de a obține șoareci bi-paternali care să supraviețuiască. În 2023, o echipă din Japonia a realizat un experiment similar, însă noua abordare a cercetătorilor chinezi oferă perspective suplimentare. Dacă metoda va fi perfecționată, ar putea fi aplicată la alte mamifere, precum maimuțele, iar pe termen lung, ar putea oferi o înțelegere mai profundă asupra bolilor genetice la oameni.
Totuși, există încă numeroase provocări. Deși unii dintre șoarecii bi-paternali au ajuns la maturitate, majoritatea au avut o durată de viață redusă și au rămas sterili, spre deosebire de exemplarele din studiul japonez, care au reușit să se reproducă. Acest lucru sugerează că, deși metoda CRISPR a ameliorat unele probleme de dezvoltare, nu este încă o soluție complet funcțională.
În ciuda acestor limitări, cercetătorii consideră că descoperirea lor este un pas esențial în înțelegerea modului în care imprintingul genetic afectează dezvoltarea mamiferelor. Aceasta ar putea duce la progrese semnificative în medicina regenerativă și în tratamente pentru anumite boli genetice.
Deși suntem departe de a vedea o aplicație practică pentru reproducerea unisexuală la oameni, această descoperire arată cât de mult a avansat biotehnologia și cât de aproape suntem de a rescrie regulile fundamentale ale reproducerii în regnul animal.