Țara care intră prima în noul an și cea care rămâne ultima pe glob în 2026. De ce Revelionul durează 26 de ore

În fiecare 31 decembrie, planeta intră în noul an ca într-un domino care cade încet: mai întâi câteva insule îndepărtate din Pacific, apoi Asia, Europa, America, iar la final tot Pacificul, din nou, pe „partea cealaltă” a liniei internaționale a datei. Din punct de vedere calendaristic, între prima și ultima trecere în noul an există aproape o zi întreagă de diferență, ceea ce face ca aceeași „noapte de Revelion” să dureze, la scară globală, cam 26 de ore.

Cine intră primul în noul an și de ce

Prima țară care întâmpină oficial noul an este, de regulă, Kiribati, stat insular din Pacific, datorită fusului orar extrem de avansat al Insulelor Line, UTC+14. Aici se află și Kiritimati (cunoscută și ca Insula Crăciunului), un nume care revine constant în fiecare Revelion tocmai pentru că „vede” primul ziua de 1 ianuarie.

Motivul ține de geografie și de o decizie politică veche: Kiribati și-a reorganizat fusurile orare la mijlocul anilor ’90, pentru ca toate insulele sale să aibă aceeași dată în același timp. Practic, asta a creat o „cocoașă” a liniei internaționale a datei în Pacific și a împins partea estică a țării în UTC+13 și UTC+14, ceea ce înseamnă că Kiribati ajunge mereu în fața tuturor când începe anul.

Cine intră ultimul în noul an și ce e special la „ultimii”

La capătul opus al globului, ultimele locuri care intră în noul an sunt în fusul UTC−12: Baker Island și Howland Island, teritorii neîncorporate ale SUA. Particularitatea lor este că sunt nelocuite, deci „ultimul Revelion de pe planetă” se întâmplă, simbolic, într-un loc unde nu-l numără nimeni cu artificii.

Vezi și:

Cum funcționează drona marină MAGURA V5. Este una dintre cele mai avansate arme navale și poate parcurge până la 800 de kilometri

Dacă vorbim însă despre ultima zonă locuită care intră în noul an, discuția se mută cu un fus mai „înainte”, la UTC−11. Aici intră American Samoa și Niue, care sunt de obicei menționate drept ultimele comunități locuite ce ajung la miezul nopții, după ce restul lumii a trecut deja de mult în 1 ianuarie.

Cum arată „harta” Revelionului și de ce pare că anul începe de două ori

Efectul cel mai interesant pentru public e senzația că noul an începe „de două ori” în Pacific. Mai întâi, în insulele aflate în fața liniei internaționale a datei (UTC+14), apoi, abia la final, în insulele aflate în spatele ei (UTC−11 și UTC−12). Asta se vede și în cronologiile publicate anual: după Kiribati, valul trece prin Noua Zeelandă și Australia, urcă prin Asia, ajunge în Europa, traversează Americile și se întoarce înapoi spre Pacific, unde rămân „ultimii”.

Diferența de până la 26 de ore între primul și ultimul miez de noapte are și o parte amuzantă: în timp ce unii oameni își beau cafeaua pe 1 ianuarie, alții încă sunt la birou pe 31 decembrie. Iar pentru cine urmărește transmisiuni live, Revelionul devine un maraton global în care vezi aceeași tradiție repetată, pe fusuri orare diferite, până când planeta „închide” în sfârșit anul vechi peste tot.

Bitcoin se prăbușește, iar piața cripto pierde trilioane de dolari. Legătura cu febra AI