SUV-urile domină Europa, dar orașele trag un semnal de alarmă asupra efectelor lor nocive

În marile orașe europene, de la Paris la Londra și Cardiff, imaginea străzilor s-a schimbat radical în ultimii ani: mașinile sunt mai lungi, mai late, mai grele, iar SUV-urile domină parcările și bulevardele. Pentru mulți șoferi, aceste vehicule par soluția ideală – oferă spațiu pentru familie, confort, vizibilitate sporită și o senzație de siguranță. În spatele acestei tendințe se ascunde însă o problemă tot mai evidentă: orașele nu sunt proiectate pentru astfel de „monștri pe roți”, iar consecințele se văd în trafic, în statistici de mediu și în discuțiile tot mai aprinse despre siguranță și taxe.

Autoritățile locale încep să reacționeze. Parisul a decis să lovească direct în portofelul celor care vin cu vehicule „grele”, iar alte orașe iau notițe. În același timp, producătorii auto profită masiv de apetența publicului pentru mașini mari, transformând SUV-urile în vaca de muls a industriei.

Orașe care taxează mașinile grele pentru a câștiga spațiu și aer curat

Parisul, simbol al aglomerației urbane și al traficului sufocant, a testat deja cât de departe poate merge în lupta cu mașinile masive. Din octombrie 2024, capitala Franței a triplat tarifele de parcare pentru vehiculele „grele” ale vizitatorilor: de la 6 la 18 euro pe oră în centru și de la 75 la 225 de euro pentru șase ore. Mesajul primarului Anne Hidalgo a fost clar: „Cu cât este mai mare, cu atât poluează mai mult”.

Rezultatul nu a întârziat. La câteva luni după introducerea noilor tarife, primăria a anunțat că numărul mașinilor foarte grele parcate pe străzile Parisului a scăzut cu două treimi. Măsura nu este doar un semn de disciplină urbană, ci și un semnal politic: orașul nu mai tolerează ocuparea abuzivă a spațiului public de către vehicule supradimensionate.

Vezi și:

Ce se întâmplă cu bagajele nerevendicate de pe Aeroportul Otopeni. Cât timp sunt păstrate și ce se întâmplă cu ele după un an

În Regatul Unit, Cardiff a adoptat o abordare similară, legând direct greutatea mașinii de costul permisului de parcare. Vehiculele care depășesc 2.400 kg – adică aproximativ greutatea a două Ford Fiesta – vor plăti mai mult. Consiliul local avertizează că aceste mașini produc mai multe emisii, uzează mai tare drumurile și cresc riscul de răniri grave în caz de impact. Planul este ca pragul de greutate să fie redus treptat, astfel încât mai multe modele să intre în zona de taxare suplimentară.

Franța a mers și mai departe, introducând o taxă de înmatriculare suplimentară pentru autoturismele de peste 1.600 kg, care poate ajunge chiar să adauge zeci de mii de euro la prețul de achiziție al unei mașini foarte grele. Ideea este simplă: dacă alegi o mașină care ocupă mai mult spațiu, poluează mai mult și pune mai multe probleme infrastructurii, plătești mai mult.

De ce iubesc șoferii SUV-urile și de ce producătorii le adoră

În ciuda acestor măsuri restrictive, SUV-urile continuă să domine piața. În 2011, reprezentau puțin peste 13% din vânzările de mașini în 27 de țări europene; până în 2025, cota lor a explodat la aproape 60%. Motivele sunt multiple și, din perspectiva șoferilor, destul de intuitive.

Vezi și:

Volkswagen trage pe dreapta cutia manuală: după 2026, șoferii care vor ambreiaj vor trebui să caute în trecut

Mașina care consumă cât o seringă de carburant: studenții au creat prototipuri de 0,1 litri/100 km

Mulți proprietari explică alegerea prin nevoia de spațiu și confort. Un tată de trei copii din Marea Britanie spune că are nevoie de un Land Rover Defender 110 pentru a transporta copiii, bagajele și clienții: mașina este, în același timp, utilitară și prezentabilă. O antreprenoare din West Sussex descrie cum, într-o dimineață obișnuită de luni, SUV-ul ei este plin până la refuz cu trei copii, trei ghiozdane, truse sportive și instrumente muzicale – fără loc nici măcar pentru câine.

Există și componenta de confort și percepție a siguranței. Șoferii spun că le place să stea mai sus, să vadă mai bine drumul și să simtă că sunt „mai puternici” în trafic. Pentru părinți sau persoane cu mobilitate redusă, înălțimea suplimentară face mai ușoară urcarea și coborârea din mașină, comparativ cu un hatchback sau o berlină joasă.

Din punctul de vedere al industriei auto, succesul SUV-urilor este mană cerească. Marjele de profit sunt mai mari la mașinile mari, cu prețuri ridicate. Costurile de bază – proiectare, fabrică, componente – există oricum, indiferent de dimensiune. Dacă transformi o platformă existentă într-un SUV prin schimbarea caroseriei, a suspensiei și a poziției scaunelor, poți cere un preț premium fără ca aceste costuri să crească proporțional.

Nu e de mirare că mărci asociate cu mașini sport precum Porsche, Bentley sau Lamborghini s-au aruncat în piața de SUV-uri. Modelele Cayenne, Bentayga sau Urus au devenit locomotive de vânzări, chiar dacă brandurile respective s-au construit inițial pe imaginea bolizilor joși și aerodinamici.

Siguranță, emisii și un spațiu urban tot mai sufocat

Un argument des invocat în favoarea mașinilor mari este siguranța pentru ocupanți. În ultimele decenii, standardele de siguranță s-au înăsprit, iar construcția mașinilor s-a schimbat. Compartimentele de protecție au fost întărite, au apărut tot mai multe airbaguri și structuri menite să absoarbă energia impactului. Toate acestea au adăugat greutate.

Problema este că ceea ce câștigi în siguranță pentru cei din interior pierzi pentru cei din exterior. Specialiștii atrag atenția că pietonii, bicicliștii și ocupanții mașinilor mai mici sunt mai expuși la răni grave atunci când sunt loviți de un SUV sau de o mașină foarte grea. Capota mai înaltă, masa mai mare și forța de impact cresc riscurile în mod considerabil.

La capitolul mediu, SUV-urile sunt la fel de controversate. Agenția Internațională pentru Energie a subliniat deja că aceste vehicule emit, în medie, cu circa 20% mai mult CO₂ decât o mașină de dimensiuni medii. Tendința globală către vehicule mai grele a erodat o parte importantă din câștigurile obținute prin îmbunătățirea eficienței motoarelor și prin apariția modelelor electrice și hibride.

Electrificarea promite să reducă emisiile în timpul utilizării, dar nu rezolvă problema dimensiunii: un SUV electric rămâne mare, greu și ocupant de spațiu urban. Dacă energia folosită provine tot din surse fosile, avantajul ecologic se reduce, iar o mașină mai mică rămâne, cel mai probabil, o opțiune mai „curată” per kilometru.

În paralel, apar pe piață modele electrice mici și relativ accesibile, care încearcă să ofere o alternativă rațională la vehiculele masive. Însă, cel puțin deocamdată, preferința emoțională pentru mașini mari, înalte și „impunătoare” continuă să dicteze direcția pieței.

Întrebarea care planează asupra Europei este dacă orașele vor reuși să recâștige controlul prin taxe, restricții și stimulente pentru vehicule mai mici sau dacă era SUV-urilor va continua să se extindă, chiar cu prețul unui spațiu public tot mai aglomerat, al unei siguranțe inegale și al unui impact climatic greu de ignorat.

Cât te costă să ai o mașină în România în 2026. Calculul complet pentru un an de utilizare