Strada Lipscani, cea mai celebră uliță a Centrului Vechi din Capitală: de la ”buricul târgului” negustorilor din Lipsca la artera preferată a protipendadei bucureștene

Strada Lipscani, situată în inima Bucureștiului, reprezintă una dintre cele mai vechi și mai importante artere comerciale ale orașului. De-a lungul secolelor, această stradă a fost martora transformărilor economice, sociale și culturale ale capitalei României, evoluând de la un centru vibrant al negustorilor la o destinație preferată de protipendada bucureșteană.

De unde provine numele de Lipscani

Denumirea „Lipscani” provine de la orașul Leipzig (numit „Lipsca” în româna veche), un important centru comercial din Germania.

În secolele XVII-XVIII, numeroși negustori români, greci, bulgari și sârbi își aduceau mărfurile de la târgul din Leipzig, iar termenul „lipscan” a ajuns să desemneze negustorii care aduceau produse din Europa Occidentală.

Astfel, strada și-a căpătat numele datorită acestor comercianți și a legăturilor comerciale strânse cu Leipzig.

Horoscop zilnic 27 martie 2025. Zi karmică pentru aceste trei zodii. Schimbări pe toate planurile

De ce miroase urât în baie chiar dacă e curat. Cauze ascunse pe care mulți le ignoră

Evoluția istorică a celei mai cunoscute străzi din Centrul Vechi al Capitalei

Primele mențiuni documentare ale străzii Lipscani datează din anul 1589, când era cunoscută sub numele de „Ulița Mare”. Situată în apropierea Curții Vechi, reședința domnească construită de Vlad Țepeș, strada a devenit rapid un centru al activităților comerciale și meșteșugărești.

Negustorii și meșteșugarii se grupau în funcție de bresle, fiecare având propria stradă: Blănari (blănari), Șelari (șelari), Șepcari (șepcari), Gabroveni (gabrovani), Zarafi (zarafi) etc.

De-a lungul timpului, strada Lipscani a fost martora unor evenimente semnificative. În 1595, în timpul războaielor lui Mihai Viteazul, Bucureștiul a fost incendiat de otomani, dar orașul a fost reconstruit, iar strada Lipscani și-a recăpătat rapid importanța comercială.

În secolul al XVII-lea, domnitorul Șerban Cantacuzino a construit pe această stradă Hanul Șerban Vodă, unul dintre cele mai mari hanuri ale Bucureștiului, care a funcționat până în 1880, când a fost demolat pentru a face loc Palatului Băncii Naționale.

Vezi și: Strada Franceză, povestea drumului „de viță nobilă” care „a văzut” de toate, de la primul iluminat pe „untdelemn”, la incendiul care a mistuit tot

Piata Sfantul Gheorghe, Strada Lipscani. Foto arhivă Historia

Cele mai frumoase și populare hanuri ale vremurilor

Strada Lipscani era renumită pentru numeroasele sale hanuri, care serveau drept locuri de cazare pentru negustori și depozite pentru mărfuri. Printre cele mai cunoscute se numără:

• Hanul Șerban Vodă: Inaugurat în 1686, a fost unul dintre cele mai mari hanuri ale Bucureștiului. Aici a funcționat și prima spițerie din capitală, iar clădirea a găzduit în 1829 Sfatul Orășenesc, echivalentul primăriei de astăzi. Hanul a fost afectat de incendii în 1704 și 1804 și de cutremurele din 1802 și 1838. În 1885, a fost demolat, iar pe locul său a fost construită Banca Națională a României.
• Hanul Zlătari: Ridicat în secolul al XVIII-lea de banul Cantacuzino în jurul bisericii Zlătari, hanul și-a primit numele de la meșteșugarii „zlătari” care prelucrau aurul și argintul.
• Hanul Gabroveni: Construit în 1739, era frecventat de negustorii bulgari din Gabrovo, de unde provine și denumirea hanului și a străzii Gabroveni. Datorită calității camerelor, hanul era preferat și de diplomații și demnitarii străini care vizitau Bucureștiul.

Arhitectura străzii Lipscani reflectă evoluția urbanistică a Bucureștiului. Inițial, clădirile erau construite din lemn și acoperite cu șindrilă, însă din cauza deselor incendii, în secolul al XVIII-lea s-a trecut la construcții din cărămidă, cu acoperișuri din olane turcești, iar mai târziu din tablă.

Strada, inițial pământoasă, a fost ulterior pavată cu piatră măruntă și moloz, apoi podită cu bârne, iar spre sfârșitul secolului al XIX-lea au fost așezate pavele de lemn, unele porțiuni ale acestui pavaj fiind vizibile până în preajma Primului Război Mondial.

Vezi și: Bucureștenii beau ”Vinul Orientului” acum 360 de ani. Povestea primei cafenele din Capitală, inaugurată în 1667 de ienicerul Hamie

Cei mai mari negustori ai Bucureștilor aveau tarabele pe strada Lipscani

Strada Lipscani a fost, timp de secole, centrul comercial al Bucureștiului și al întregii Țări Românești. Aici se găseau prăvălii ale negustorilor care vindeau o gamă variată de produse: țesături, bijuterii, încălțăminte, articole din piele și multe altele.

Negustorii de pe Lipscani, cunoscuți sub numele de „lipscani”, au jucat un rol esențial în dezvoltarea comerțului, industriei, culturii și urbanismului din România.

Printre aceștia se numără personalități precum Tudor Hagi Tudorache (1768-1848), Nicolae Chiru (1775-1849), Stancu R. Becheanu (1826-1907), Gheorghe Coemgiopolu (1819-1878).

În secolul al XIX-lea, Lipscani a devenit una dintre cele mai cosmopolite zone ale Bucureștiului, cu influențe occidentale și orientale vizibile în arhitectură și în viața de zi cu zi.

Era locul unde se întâlneau boierii, negustorii, meșteșugarii și artiștii vremii. De asemenea, aici au apărut primele bănci, primele magazine de lux și chiar primele edituri importante din capitala României.

Strada Lipscani, București, anii 1930. Foto iMagoRomaniaE

În prezent, Lipscani este una dintre cele mai animate străzi ale Capitalei

În perioada comunistă, strada Lipscani a intrat într-un declin vizibil, multe clădiri istorice fiind neglijate sau lăsate în paragină. Comerțul de altădată a fost înlocuit treptat de magazine de stat, iar aspectul pitoresc al străzii a fost afectat de intervențiile arhitecturale nepotrivite.

Câteva dintre magazinele cele mai renumite din perioada comunistă erau „Macul Roșu”, „Bizonul”, „Porțelanul” și „Trusoul”, locuri unde bucureștenii găseau o gamă variată de produse, de la articole de îmbrăcăminte și încălțăminte până la cosmetice, obiecte pentru casă și parfumuri.

De asemenea, înainte de 1989, pe această stradă funcționa „Librăria George Coșbuc”, situată exact în locul unde, încă din 1854, fusese inaugurată una dintre primele librării ale Capitalei – „Librăria Școalelor Naționale”.

După 1989, Lipscani a cunoscut o renaștere spectaculoasă. Restaurarea clădirilor istorice și transformarea zonei într-un centru cultural și de divertisment au readus strada în atenția bucureștenilor și turiștilor.

Astăzi, Lipscani este una dintre cele mai animate zone ale Bucureștiului, găzduind restaurante, baruri, galerii de artă, teatre și cluburi de noapte.

Strada Lipscani este mai mult decât o simplă arteră comercială; este un simbol al istoriei și evoluției Bucureștiului. De la ulița negustorilor din Lipca la locul preferat de protipendada bucureșteană, Lipscani a rămas o zonă emblematică, un punct de referință pentru cei care vor să înțeleagă spiritul orașului.

Astăzi, restaurată și revigorată, Lipscani continuă să fie un centru de atracție, păstrându-și farmecul de odinioară și reinventându-se pentru generațiile viitoare.

Vezi și: Blestemul lui Cristian Vasile, trubadurul ghinionist în amor. Și-a pierdut vocea și a înghițit cenușa iubitei lui Zaraza