Sfârșitul unei iluzii ecologice? De ce mașinile PHEV s-ar putea transforma în istorie

Mașinile hibride cu încărcare la priză, cunoscute sub acronimul PHEV (Plug-in Hybrid Electric Vehicles), păreau a fi soluția ideală pentru tranziția de la propulsia tradițională pe combustie la cea electrică. În teorie, ele promiteau ce e mai bun din ambele lumi: mobilitate electrică în orașe, autonomie mare la drum lung, emisii scăzute și un pas intermediar elegant spre electrificarea completă. În practică, însă, realitatea s-a dovedit mult mai complicată – și, pentru unii producători, dezamăgitoare.

În 2025, mai mulți constructori de automobile și-au exprimat rezervele cu privire la viitorul acestei tehnologii. Problemele care au dus la această schimbare de atitudine sunt multiple: costurile de producție ridicate, randamentul ecologic mai scăzut decât cel estimat și modificările legislative ale Uniunii Europene care reduc atractivitatea acestui tip de propulsie.

Deși investițiile în dezvoltarea PHEV-urilor au fost masive, noile standarde de omologare, în vigoare de la începutul acestui an, pun sub semnul întrebării rentabilitatea acestui segment. Comisia Europeană a stabilit că omologările vor trebui să țină cont de un regim de utilizare mai realist, în care frecvența de încărcare a bateriei este mai mică. Astfel, consumul oficial al acestor vehicule va crește, iar emisiile reale vor reflecta mai bine utilizarea din viața de zi cu zi – cu consecințe directe asupra popularității lor.

Producători sceptici, consumatori neconvinși

Toyota, liderul mondial în domeniul propulsiei hibride, a fost printre primele companii care și-au exprimat clar scepticismul. Andrea Carlucci, șeful departamentului de produs și marketing pentru Toyota Europa, a afirmat că autonomia electrică de aproximativ 100 km este suficientă pentru un PHEV, iar investițiile în baterii mai mari nu se justifică. El subliniază că „instalarea de baterii mai mari într-un vehicul care nu este complet electric este mai costisitoare” și dezechilibrează raportul cost-beneficiu.

Cum şi cât se udă trandafirii din grădină când e caniculă. Detaliul care distruge bobocii

Zodiile care primesc lecții dure de la Univers în iulie 2025: karma lovește direct în acești nativi

Hyundai, prin vocea CEO-ului său european, Xavier Martinet, și-a exprimat o poziție similară. El consideră că promovarea PHEV-urilor este o „mișcare tactică” pentru reducerea temporară a emisiilor, dar că în viitorul apropiat aceste vehicule vor pierde din relevanță. „Peste doi sau trei ani va fi și mai puțin interesant să avem PHEV-uri”, a declarat acesta.

Renault, un alt producător care oferă atât motorizări full-hybrid (FHEV), cât și PHEV, vede și el în noile norme de omologare un risc major pentru viitorul acestor modele. Vicepreședintele Guido Haak spune că, dacă avantajele fiscale și de consum dispar, clienții vor migra spre alte soluții.

Volkswagen Group, care a pariat puternic pe propulsia PHEV în detrimentul celei full-hybrid, a încercat să compenseze prin creșterea autonomiei electrice. Bateriile mai mari permit depășirea pragului de 100 km în mod electric, dar costurile și greutatea suplimentară compromit eficiența generală.

În contrast, Stellantis a ales o strategie mixtă: mild-hybrid pentru înlocuirea dieselului și PHEV pentru segmentele de top. Dar vânzările slabe ale modelelor PHEV arată că nici această combinație nu este rețeta ideală. Chiar și mărcile premium, precum Mercedes, BMW și Range Rover, înregistrează scăderi semnificative ale vânzărilor de PHEV-uri, semn că publicul-țintă începe să caute alternative mai eficiente sau complet electrice.

Legislația UE lovește în plin: sfârșitul avantajului PHEV

Schimbările legislative adoptate de Uniunea Europeană începând cu 2025 vin ca un șoc pentru producători. Standardul Euro 6e-bis, aplicabil deja pentru omologările noi și obligatoriu pentru toate modelele până la sfârșitul anului, modifică fundamental modul în care sunt testate emisiile mașinilor PHEV. Distanța de testare s-a mărit de la 800 la 2.200 km, temperatura de test a fost extinsă până la 35°C, iar ciclurile de rulare includ mai mult timp cu bateria descărcată – exact situația frecvent întâlnită în utilizarea reală.

Aceste modificări vin după ce Comisia Europeană a analizat date de la 600.000 de vehicule PHEV și a descoperit că emisiile reale de CO₂ erau, în medie, de 3,5 ori mai mari decât cele declarate în laborator. Spre comparație, diferențele pentru mașinile pe benzină și diesel au fost minime, între 1 și 1,5 litri/100 km. La PHEV-uri, în schimb, consumul real putea fi cu până la 4 litri/100 km mai mare decât cel oficial.

Noua etapă de reglementare, Euro 6e-bis FCM, va intra în vigoare în 2027 și va impune o distanță de testare de peste 4.200 km. Aceste măsuri urmăresc să reflecte mai fidel comportamentul de utilizare și să elimine avantajele artificiale care au fost acordate PHEV-urilor.

Prin urmare, un automobil plug-in hybrid va deveni mai scump, mai greu, cu beneficii fiscale diminuate și cu emisii oficiale crescute. În aceste condiții, diferența de preț față de un FHEV (hibrid fără încărcare) nu va mai putea fi recuperată pe durata de viață a mașinii – cel puțin nu pentru primul proprietar.

O nouă eră în electrificare: REEV și hibridele chineze schimbă jocul

În timp ce PHEV-urile occidentale pierd teren, producătorii chinezi vin puternic din urmă cu alternative interesante. Un exemplu este sistemul REEV (Range Extended Electric Vehicle), o formă evoluată de PHEV în care motorul termic nu acționează roțile, ci doar încarcă bateria, menținând astfel acționarea pur electrică a transmisiei.

BYD, de exemplu, a reușit să plaseze modelul Seal U pe locul trei în topul vânzărilor europene de PHEV în primele patru luni din 2025, depășind Ford Kuga, care anterior domina segmentul. Această ascensiune rapidă a modelelor asiatice arată nu doar o capacitate tehnologică crescută, ci și o înțelegere mai bună a cerințelor pieței europene.

Volvo, parte a grupului Geely, păstrează momentan supremația în segmentul PHEV cu modelul XC60, dar se adaptează și ea tendinței, explorând tranziția completă către electric.

Chiar și BMW, care renunțase anterior la sistemele REEV din motive de profitabilitate, este menționat din nou în cercurile industriei ca fiind interesat de această tehnologie, mai ales în contextul tranziției către Euro 7.

În final, ceea ce părea o etapă solidă în procesul de electrificare – tehnologia plug-in hybrid – riscă să devină doar un pas intermediar, cu viitor incert. Într-o industrie marcată de schimbări rapide, legislație dură și consumatori tot mai informați, doar tehnologiile cu adevărat eficiente și sustenabile vor supraviețui.

Concluzie: Dacă anii 2010 și începutul anilor 2020 au fost epoca de aur a PHEV-urilor, 2025 ar putea marca începutul sfârșitului pentru această tehnologie. Iar în locul lor, s-ar putea impune o nouă generație de propulsii – fie 100% electrice, fie hibride evoluate, cu un echilibru real între eficiență, cost și sustenabilitate.