Românii părăsesc pe capete Marea Britanie. Motivele pentru „marea retragere”: „Le spuneam că sunt rus, credeau că trăiesc din ajutoare sociale”
Fenomenul migrației românilor din Marea Britanie cunoaște o schimbare semnificativă de direcție, potrivit datelor oficiale și relatărilor din presa britanică. După ani în care Regatul Unit a fost una dintre principalele destinații pentru românii aflați în căutarea unui trai mai bun, tot mai mulți aleg acum să se întoarcă în România. Costul vieții, discriminarea, siguranța, sistemul medical și noile oportunități din țară sunt doar câteva dintre motivele invocate de cei care au decis să părăsească insula.
Date oficiale: românii, în fruntea plecărilor din Regatul Unit
Statisticile privind migrația pe termen lung publicate de Oficiul Național de Statistică al Marii Britanii (ONS) arată că românii reprezintă naționalitatea din Uniunea Europeană cu cel mai mare număr de plecări din Marea Britanie. Între iunie anul trecut și iunie anul curent, numărul românilor care au părăsit țara a depășit semnificativ plecările altor comunități europene, inclusiv pe cele ale polonezilor.
Publicația Daily Mail descrie acest fenomen drept „marea retragere”. Doar în intervalul ianuarie–iunie al acestui an, 37.000 de cetățeni români au plecat din Marea Britanie, în timp ce doar 14.000 au sosit, conform acelorași date ONS.
Discriminarea și viața tot mai dificilă după Brexit
Mai mulți români intervievați de Daily Mail indică Brexitul din 2016 drept un moment de cotitură. Unul dintre ei, Bogdan Țermure, antreprenor revenit în România, a declarat:
„A fost foarte greu pentru noi. S-a ajuns în situația în care românii erau asociați doar cu lucruri negative în Marea Britanie. Când întâlneam oameni noi, le spuneam că sunt rus, pentru că asta crea o impresie mai bună. Abia mai târziu le mărturiseam că sunt român.”
Acesta a explicat că decizia de a reveni în România a fost influențată și de dorința de a-și proteja copiii de un mediu perceput ca discriminatoriu, chiar dacă aceștia vorbeau engleza fluent.
Un alt român, angajat în industria ospitalității din București, care a dorit să rămână anonim, a afirmat:
„Am muncit întotdeauna din greu și mi-am plătit taxele, dar oamenii credeau că sunt un criminal sau că trăiesc din ajutoare sociale.”
El a invocat, de asemenea, criminalitatea și drogurile ca motive decisive pentru plecare.
România, din nou atractivă pentru cei plecați
Daily Mail subliniază că economia României, salariile medii în creștere, șomajul redus, prețurile mai accesibile la locuințe și percepția unei siguranțe mai mari au determinat mulți români să revină. Un cuplu stabilit inițial în Bristol s-a întors în România și a investit într-o fermă în județul Mureș, explicând că „un vis rural” ar fi fost imposibil de realizat în Marea Britanie din cauza costurilor ridicate ale terenurilor.
„România ne-a oferit terenuri la prețuri accesibile, un climat mai favorabil pentru viața în aer liber și șansa de a ne construi o viață la țară”, au declarat aceștia.
Sănătatea, siguranța și echilibrul vieții, factori decisivi
Pentru alți români, decizia de întoarcere a fost legată de sistemul medical. Ștefania, care a lucrat 12 ani în restaurante din Marea Britanie, a spus:
„Am fost la un pas de moarte din cauza NHS și am decis că voi primi îngrijiri medicale mai bune în România.”
Cristina Costache, cosmeticiană, a vorbit despre stresul vieții din Anglia, vremea mohorâtă și sentimentul de nesiguranță din orașe mari precum Londra, subliniind că în România se simte „mai în siguranță și fericită”.
În același timp, profesioniști din domenii medicale, precum neurochirurgul Horațiu Ioani, au revenit în țară pentru oportunități profesionale și un control mai mare asupra vieții personale, chiar dacă salariile sunt mai mici.
Contextul mai larg al revenirilor
Potrivit Daily Mail, numărul românilor din Regatul Unit este estimat între 342.000 și peste un milion, în funcție de surse. După Brexit, sute de mii de români au obținut statut de ședere, însă acest lucru nu a oprit plecările. Pentru mulți, decizia de întoarcere nu ține doar de economie, ci de calitatea vieții, siguranță și sentimentul de apartenență.