Prototaxites: misterioasele forme de viață gigantice care au pus pe gânduri oamenii de știință

De-a lungul timpului, paleontologii au descoperit o serie de fosile care au lăsat cercetătorii cu multe întrebări fără răspuns. Unul dintre cele mai intrigante exemple sunt prototaxites – organisme misterioase care au trăit acum aproximativ 400 de milioane de ani. Descoperite pentru prima dată în secolul al XIX-lea, aceste structuri tubulare uriașe au fost considerate inițial rămășițe de arbori putreziți, însă misterul s-a adâncit pe măsură ce ipotezele despre natura lor s-au tot schimbat.

De curând, o echipă de cercetători de la Universitatea din Edinburgh a sugerat că prototaxites ar putea reprezenta o formă complet nouă de viață, diferită de orice altceva cunoscut până acum. Această concluzie, care sfidează ipotezele anterioare, adâncește misterul acestor creaturi preistorice și ridică noi întrebări despre diversitatea vieții pe Pământ.

Încă de la descoperirea lor în anii 1800, prototaxites au provocat numeroase dezbateri între oamenii de știință. Inițial, se credea că aceste structuri erau copaci fosilizați, asociați cu ciuperci care ajutau la descompunerea lor. Această teorie a fost contestată în 1872, când botanistul canadian William Carruthers a propus o ipoteză diferită, sugerând că erau de fapt alge filamentoase și propunând denumirea de nematophycus („alge șnur”).

În 2007, o altă ipoteză a câștigat teren când Kevin Boyce, botanist la Stanford, a analizat izotopii de carbon din fosilele de prototaxites. El a concluzionat că organismele erau un tip de ciuperci, deoarece păreau să obțină carbon din alte organisme, la fel ca ciupercile moderne. Această ipoteză a fost acceptată pentru o vreme, până când studiul recent al cercetătorilor de la Universitatea din Edinburgh a zguduit din temelii această teorie.

Horoscopul zilei de marți, 13 mai 2025. Zodia care va avea parte de necazuri, ghinionul nu-i dă pace

Obiectul din casă pe care sigur uiți să îl cureți. Este folosit zilnic, nelipsit din rutina fiecăruia de îngrijire, dar se poate transforma într-un cuib pentru bacterii periculoase

Corentin Loron și echipa sa au analizat o specie de prototaxites descoperită în Scoția, numită Prototaxites taiti, care avea dimensiuni mult mai mici decât alte exemplare cunoscute. Aceștia au comparat compoziția chimică a acestor fosile cu cea a ciupercilor care creșteau în aceeași regiune și au descoperit ceva uluitor: structura celulară a P. taiti era fundamental diferită de orice ciupercă cunoscută, fie ea existentă sau dispărută.

De ce nu sunt ciuperci? Analiza chimică surprinzătoare

Un detaliu important care a contrazis ipoteza fungică a fost absența chitinei – un polimer esențial care formează pereții celulari ai ciupercilor. Faptul că prototaxites nu conțineau deloc chitină a fost un indiciu major că nu aparțin regnului fungic. În plus, anatomia acestor structuri era complet distinctă de orice altă ciupercă, fie modernă, fie fosilizată.

Kevin Boyce, cel care a susținut în urmă cu aproape 20 de ani că prototaxites sunt ciuperci, a recunoscut recent că nu există o clasificare clară pentru aceste organisme. „Poate că este o ciupercă”, a declarat el, „dar, fie că este ciupercă sau altceva cu totul diferit, reprezintă un experiment unic de multicelularitate complexă care acum este dispărut și nu împarte un strămoș comun cu nimic viu astăzi.”

Această declarație reflectă complexitatea subiectului și dificultatea clasificării acestor organisme. Nici măcar ipoteza că ar putea fi ciuperci nu mai este ferm susținută, iar cercetătorii sunt în continuare în căutarea unui răspuns definitiv.

Misterul continuă: ce sunt, de fapt, prototaxites?

Odată cu această nouă descoperire, enigma prototaxites rămâne nerezolvată. Deși s-au avansat ipoteze contradictorii de-a lungul decadelor, niciuna nu a fost suficient de convingătoare pentru a clarifica complet natura acestor organisme antice. Cert este că prototaxites reprezintă o anomalie în arborele vieții, un experiment unic care a dispărut fără a lăsa urmași cunoscuți.

Întrebarea care persistă este de ce aceste structuri au dispărut complet, lăsând doar fosilele pentru a ne provoca imaginația. Ar putea fi o dovadă a diversității incredibile a vieții din trecutul îndepărtat sau poate chiar o dovadă a unor evoluții experimentale eșuate.

Studiul deschide noi posibilități pentru cercetările viitoare și ne amintește că lumea naturală încă păstrează multe secrete. Cine știe ce alte forme de viață necunoscute ar putea fi ascunse în adâncurile timpului, așteptând să fie descoperite?

Dacă te fascinează aceste enigme paleontologice, cu siguranță vei dori să urmărești studiile viitoare care promit să dezvăluie mai multe despre acest mister al evoluției!