Planeta a depășit pragul de încălzire de 1,5°C în 2024: Ce înseamnă asta pentru viitorul nostru
Anul 2024 a intrat în istorie ca fiind cel mai fierbinte an măsurat vreodată, potrivit Organizației Meteorologice Mondiale (OMM). Temperaturile globale au depășit pentru prima dată pragul critic de 1,5°C față de perioada preindustrială (1850-1900), un semnal de alarmă pentru viitorul planetei. Această depășire marchează un moment critic, indicând accelerarea schimbărilor climatice și intensificarea fenomenelor meteo extreme, scrie Reuters.
Ce reprezintă pragul de 1,5°C?
Pragul de 1,5°C este considerat un indicator crucial pentru limitarea efectelor schimbărilor climatice. A fost stabilit prin Acordul de la Paris din 2015, unde liderii mondiali s-au angajat să mențină creșterea temperaturii globale sub 2°C și să depună eforturi pentru a nu depăși 1,5°C. Depășirea acestui prag este asociată cu o creștere semnificativă a dezastrelor naturale, pierderea biodiversității și afectarea ecosistemelor esențiale pentru echilibrul planetei.
Impactul direct al depășirii pragului de 1,5°C
Conform datelor furnizate de Serviciul Copernicus privind Schimbările Climatice (C3S), temperatura medie globală din 2024 a fost cu 1,6°C mai ridicată față de perioada preindustrială. Această creștere a condus la manifestarea unor fenomene extreme pe tot globul:
- Incendii devastatoare: Statele Unite, Bolivia și Venezuela au fost afectate de incendii masive, cu pierderi de vieți omenești și distrugeri masive de vegetație.
- Inundații catastrofale: Nepal, Sudan și Spania au fost lovite de ploi torențiale, provocând inundații care au afectat sute de mii de oameni.
- Valuri de căldură letale: Mexicul și Arabia Saudită au înregistrat temperaturi record, soldate cu mii de decese.
De ce s-a ajuns aici?
Principalul responsabil pentru încălzirea globală este creșterea concentrației de dioxid de carbon (și alte gaze cu efect de seră) în atmosferă, rezultată din arderea combustibililor fosili. Potrivit C3S, nivelul de CO2 a atins un nou record în 2024, ajungând la 422 părți per milion. De asemenea, fenomenul El Niño, care a început în 2023, a contribuit la încălzirea suplimentară a planetei.
Lipsa voinței politice și consecințele acesteia
Deși impactul schimbărilor climatice este vizibil îne peste tot în lume, voința politică pentru a reduce emisiile a scăzut în anumite state. Președintele ales al SUA, Donald Trump, care urmează să preia mandatul pe 20 ianuarie 2025, a minimalizat importanța schimbărilor climatice, considerându-le o „păcăleală”. Această atitudine pune în pericol eforturile globale de reducere a emisiilor.
În Europa, competiția industrială a dus la relaxarea unor politici climatice, ceea ce afectează obiectivele asumate prin Acordul de la Paris.
Ce ne așteaptă în viitor?
Experții avertizează că, fără măsuri imediate de reducere a emisiilor, temperaturile globale vor continua să crească, depășind cu mult pragul de 1,5°C. Consecințele vor fi devastatoare:
- Creșterea frecvenței și intensității fenomenelor extreme (furtuni, secete, incendii).
- Accelerarea topirii calotelor glaciare și creșterea nivelului mării.
- Pierderea biodiversității și colapsul ecosistemelor.
Mai putem schimba direcția?
Carlo Buontempo, directorul C3S, susține că nu este prea târziu pentru a evita cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice. Reducerea rapidă a emisiilor de gaze cu efect de seră, tranziția către surse de energie regenerabilă și adoptarea unor politici climatice mai stricte sunt esențiale.
„Nu este un fapt definitiv. Avem puterea de a schimba această traiectorie”, a declarat Buontempo.
Depășirea pragului de încălzire de 1,5°C este un semnal de alarmă pentru întreaga umanitate. Fără acțiuni imediate și decisive, efectele schimbărilor climatice vor deveni ireversibile. Este momentul ca liderii mondiali să acționeze ferm pentru a proteja viitorul planetei și al generațiilor viitoare.