Ordinea legală a moştenitorilor. Ce loc ocupă nepoţii?
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/05/mostenitori.jpg)
Atunci când o persoană decedează fără să lase un testament, bunurile sale sunt împărțite conform moștenirii legale, reglementate de Codul Civil. În acest caz, moștenitorii sunt împărțiți în patru clase, iar ordinea acestora este esențială pentru stabilirea drepturilor succesorale. Dar unde se situează nepoții în această ierarhie?
Cum funcționează moștenirea legală
Potrivit legii, moștenirea se transmite în primul rând descendenților direcți ai defunctului – copiii, iar în lipsa acestora, urmașilor acestora, adică nepoții. Practic, fiecare clasă de moștenitori o exclude pe următoarea, ceea ce înseamnă că dacă există moștenitori în viață într-o clasă superioară, cei din clasele inferioare nu au drept la moștenire.
Iată cum arată ordinea celor patru clase de moștenitori legali:
- Clasa I – Descendenții: copiii defunctului și, în lipsa acestora, nepoții (copiii copiilor).
- Clasa a II-a – Părinții defunctului și frații/surorile acestuia.
- Clasa a III-a – Bunicii și unchii/mătușile.
- Clasa a IV-a – Verii primari și alte rude colaterale de gradul IV.
Nepoții moștenesc doar în anumite condiții
Nepoții fac parte din clasa I de moștenitori, dar nu moștenesc atâta timp cât trăiesc copiii defunctului, adică părinții lor. Ei pot primi o parte din moștenire numai prin reprezentare, în cazul în care părintele lor (copilul defunctului) a decedat înaintea bunicului sau bunicii. În acest caz, nepoții intră în drepturi în locul părinților decedați și împart cota care le-ar fi revenit acestora.
Exemplu practic:
Dacă o persoană decedează și lasă în urmă doi copii în viață și un al treilea copil care a decedat anterior, dar care are doi copii (nepoții defunctului), moștenirea se împarte astfel:
- Cei doi copii în viață primesc câte 1/3 din avere.
- Cei doi nepoți ai copilului decedat primesc împreună 1/3, cota ce i-ar fi revenit părintelui lor.
Ce se întâmplă în lipsa descendenților?
Dacă defunctul nu are copii sau nepoți, moștenirea se transmite clasei a II-a – părinți, frați și surori. Dacă nici aceștia nu există, se merge mai departe către bunici, unchi, mătuși sau veri. În absența tuturor acestor rude, statul român poate deveni moștenitor legal.
Nepoții pot moșteni din avere doar în lipsa părinților lor, atunci când aceștia au decedat înaintea bunicului sau bunicii. Ei ocupă, așadar, un loc important în succesiunea legală, dar nu intră automat în posesia unei cote, ci doar prin reprezentare. În cazul în care există un testament, regulile moștenirii se pot modifica în funcție de dorința exprimată în scris de defunct.