Marele Zid își dezvăluie secretele: au fost găsite noi tronsoane vechi de peste 2.000 de ani în China
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2024/06/Marele-Zid-Chinezesc.jpg)
China nu încetează să uimească lumea cu comorile sale ascunse sub pământ. În nord-vestul țării, arheologii au făcut o descoperire spectaculoasă: nouă tronsoane ale Marelui Zid Chinezesc, care ar data din timpul faimoasei dinastii Qin, au fost scoase la lumină. Aceste secțiuni aduc informații valoroase despre istoria militară, tehnologia de construcție și strategiile defensive ale uneia dintre cele mai fascinante civilizații din lume.
Ziduri pierdute din timp, readuse la lumină
Porțiunile recent descoperite se află în provincia Gansu, mai exact în comitatul Jingyuan din orașul Baiyin. Specialiștii chinezi sunt de părere că aceste tronsoane au fost construite în timpul dinastiei Qin (221 î.Hr. – 207 î.Hr.), perioadă în care primul împărat al Chinei, Qin Shi Huang, a pus bazele unificării politice și defensive a imperiului. Zidurile au fost identificate în cadrul celui de-al patrulea studiu național al patrimoniului cultural, inițiat în 2023 și care se va desfășura până în 2026.
Un detaliu fascinant al acestei descoperiri este diferența de culoare dintre straturile de pământ bătătorit pe laturile estice și vestice ale zidului Yingu. Acest contrast sugerează că lucrările au fost realizate în momente diferite sau că partea vestică a fost reconstruită, posibil în timpul dinastiei Ming (1368–1644). De altfel, comparațiile cu turnurile de balizaj tipice din perioada Ming au întărit această ipoteză.
Structurile descoperite includ o movilă de 5,2 metri înălțime, 4,5 metri lățime și 11 metri lungime. Aceste dimensiuni, dar și metoda de construcție, sunt specifice perioadei Qin, când apărarea naturală a reliefului era valorificată la maximum pentru eficiență militară și costuri reduse.
O lecție despre strategia defensivă a Chinei antice
În zonele Yushugou, Longhuangshui și Huangtianqi, arheologii au identificat ziduri construite din piatră, cu o structură identică. Asta indică faptul că aceste secțiuni ar fi fost ridicate în același timp, cu o strategie bine coordonată. Construcțiile din piatră au fost amplasate în puncte strategice — între canioane sau pe înălțimi naturale — pentru a maximiza protecția cu un minim de efort uman.
Această abordare arată clar nivelul ridicat de gândire militară și inginerie a dinastiei Qin, care nu doar că a unit China sub o singură conducere, dar a și implementat un sistem defensiv fără precedent. Zidul nu era doar un obstacol fizic, ci o rețea bine pusă la punct de turnuri de observație, posturi de alarmă și drumuri de patrulare.
Descoperirea vine ca o confirmare a faptului că Marele Zid Chinezesc nu este o construcție omogenă, ci o colecție vastă de secțiuni realizate în epoci și stiluri diferite, adaptate reliefului și amenințărilor de moment. Așa cum a declarat Zhang Hongwei, unul dintre arheologii implicați, zidul este un „muzeu viu” care oferă lecții valoroase despre geopolitica, cultura și etniile Chinei antice.
Patrimoniu mondial, în continuă redescoperire
Marele Zid Chinezesc este recunoscut de UNESCO drept Patrimoniu Mondial și este simbolul suprem al ingeniozității și rezilienței chineze. Fiecare nouă secțiune descoperită oferă o oportunitate rară de a înțelege mai bine nu doar istoria Chinei, ci și contextul global în care această civilizație a evoluat. Fiecare strat de pământ sau bloc de piatră spune o poveste despre migrații, războaie, comerț și schimburi culturale.
Faptul că aceste secțiuni au fost găsite în cadrul unei inițiative sistematice a statului chinez arată angajamentul autorităților față de protejarea moștenirii culturale. După o pauză de peste un deceniu în studiul patrimoniului, noul val de cercetări promite să scoată la iveală și alte comori ascunse, care pot rescrie părți importante din istorie.
În plus, aceste descoperiri au potențial turistic și educațional enorm. Odată documentate și restaurate, ele pot deveni puncte de atracție pentru milioane de vizitatori și o sursă de mândrie națională pentru China. Mai ales într-o epocă în care identitatea culturală devine tot mai importantă, reîntoarcerea la rădăcini prin arheologie capătă o semnificație aparte.
Descoperirea celor nouă tronsoane ale Marelui Zid nu este doar un eveniment arheologic. Este o reamintire că, dincolo de zgârie-nori și inteligență artificială, China rămâne legată de trecutul său milenar, pe care continuă să-l exploreze, să-l înțeleagă și să-l protejeze. Iar tu, dacă ajungi vreodată în provincia Gansu, poate vei păși pe urmele soldaților dinastiei Qin, printre pietrele care au rezistat mii de ani.