Legătură dintre arta fotografică și rețele de socializare. Cât mai vorbim despre artă, cât despre goana după celebritate
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/03/relatie-retele-de-socializare-fotografie-scaled.jpg)
Rețelele de socializare, odinioară dominate de fotografie, s-au transformat radical, în ultima perioadă, spre marea nemulțumirea a artiștilor fotografi.
Instagram și Facebook, spre exemplu, inițial platforme pentru împărtășirea momentelor zilnice prin imagini, au evoluat către conținut video. Ascensiunea TikTok și impactul pandemiei din 2020 au accelerat tranziția către reels și stories, schimbând modul în care utilizatorii consumă conținut.
În zilele noastre, fotografia nu mai este elementul central al conversației online. În schimb, accentul cade pe fotograf și pe brandul său personal, unde popularitatea și numărul de urmăritori contează mai mult decât viziunea artistică, oricât de bizar ar suna acest lucru.
Algoritmii prioritizează, astfel, videoclipurile, ceea ce îi afectează pe fotografii care refuză să se adapteze la acest format. Ei se trezesc brusc în ipostaza în care devin totalmente irelevanți în ceea ce privește algoritmii. Evident, fenomenul are impact direct asupra unei eventuale afaceri pe care fotografii o pot avea.
Impactul direct asupra artei fotografice
Pe rețelele de socializare, fotografia a devenit un mijloc de promovare comercială mai degrabă decât o formă de expresie artistică.
Algoritmii dictează ce conținut ajunge la public, iar validarea prin aprecieri și distribuiri influențează stilul fotografilor, mai degrabă decât propriul instinct. Cursa pentru vizibilitate a dus la o idealizare a meseriei: echipamente din ce în ce mai scumpe, clienți importanți și o prezență puternică pe social media.
Evident, tendințele ridică o întrebare importantă: mai avem, sau nu, integritate, atunci când vorbim despre arta fotografică? Mai mult decât atât, mai poate fi numită „artă fotografică”, luând în calcul toate acestea?
Ce soluții există pentru revitalizarea fotografiei online
Pentru a reda importanța fotografiei pe rețelele de socializare, este necesară o schimbare de abordare, dar nu locală, ci generalizată.
Spre exemplu, se poate pune presiune externă asupra platformelor prin boicotarea celor care limitează expunerea conținutului fotografic poate determina schimbări în algoritmi, scrie The Photoblographer.
Mai mult, crearea unor alternative etice ar putea, de asemenea, ajuta. Sprijinirea rețelelor de socializare și a platformelor independente care pun accent pe artă și nu doar influența creatorilor.
În egală măsură, ar putea funcționa inclusiv o regândire a modelului de monetizare. Dacă publicitatea nu ar mai fi axată exclusiv pe engagement, fotografia ar putea redeveni o formă de exprimare autentică.
Viitorul fotografiei în social media depinde de capacitatea utilizatorilor și a fotografilor de a influența platformele și de a susține un ecosistem digital corect.
Cu alte cuvinte, în loc să dăm vina pe algoritm, ar trebuie să ne amintim că acesta reacționează așa cum îi este dictat de societatea din mediul online, implicit de fiecare persoană în parte.