Dexter chiar există – Ce se întâmplă atunci când obsesia pentru un personaj fictiv se întretaie cu realitatea

Mark Twitchell, un regizor aspirant din Canada, a ajuns cunoscut drept „criminalul Dexter” după ce a fost condamnat pentru uciderea brutală a unui bărbat în 2008, într-un caz ce a îngrozit opinia publică, la vremea respectivă.

Mark Andrew Twitchell, născut pe 4 iulie 1979 în Edmonton, provincia Alberta din Canada, părea un individ obișnuit. Era căsătorit, avea un copil și își construia o carieră în domeniul media.

Pasiunea pentru film, dar și interesul periculos pentru latura întunecată a omului

Absolvise Institutul Tehnologic din Alberta de Nord, cu o diplomă în arte radio și televiziune. Dincolo de aparențe însă, se contura un profil tulburător, alimentat de o fascinație crescândă pentru violență și crimă.

În tinerețe, Twitchell a atras atenția în cercurile fanilor science-fiction prin producerea unui film neoficial din universul Star Wars, intitulat Secrets of the Rebellion.

Plantele de apartament care nu au nevoie de niciun strop de pământ. Cresc doar în apă

Cum să scapi de țânțari dacă stai la curte. Ai nevoie doar de câteva cuburi de bicarbonat de sodiu

Proiectul său a circulat intens pe internet, alimentându-i visul de a deveni regizor recunoscut. Cu toate acestea, interesul său pentru narațiunile fictive s-a intersectat periculos cu realitatea și a dus, în mod absolut inevitabil, la o situație cât se poate de sinistră.

Una dintre cele mai marcante influențe asupra lui Twitchell a fost serialul american Dexter, produs de Showtime. Acesta urmărea viața dublă a unui analist de urme de sânge, Dexter Morgan, care acționa ca justițiar nocturn, eliminând criminali scăpați de rigorile legii.

Twitchell nu doar că urmărea serialul cu pasiune, ci și administra un cont de Facebook dedicat acestuia, din perspectiva personajului titular.

În schimburile de mesaje cu alți fani, el își exprima în mod deschis identificarea cu personajul. „Toți avem o latură întunecată, unii mai pronunțată decât alții”, scria el într-un mesaj, la un moment dat, pe rețeaua de socializare menționată anterior.

Într-un altul, recunoștea: „Mă sperie cât de mult mă regăsesc în Dexter”. Aceste afirmații, privite retrospectiv, aveau să capete o semnificație sinistră. Dacă am putea să vedem semnele înainte ca ele să ducă la tragedie, ce bine ar fi!

Așadar, în toamna anului 2008, Twitchell a trecut de la fantezie la realitate, punând în aplicare un plan înfiorător, scrie publicația All That is Interesting.

Închiriind un garaj în Edmonton, l-a transformat într-o veritabilă „cameră a morții”, tapetată cu folii de plastic și echipată cu instrumente de tăiat și recipiente pentru debarasarea cadavrelor.

A început să contacteze bărbați prin intermediul unei platforme de întâlniri online, pretinzând că este o femeie interesată de o relație.

Primul care a căzut în capcana sa, dar a reușit să scape cu viață, a fost Gilles Tetreault. Pe 3 octombrie 2008, acesta a urmat indicațiile primite de la o așa-zisă „Sheena” și a ajuns la garajul lui Twitchell.

Acolo, a fost atacat din spate de un bărbat mascat, care purta o replică de armă. Instinctul de supraviețuire l-a salvat: Tetreault s-a luptat cu agresorul și a reușit să fugă. Din rușine, nu a anunțat poliția. Avea să regrete mai târziu tăcerea sa, dar nu mai avea cum să se întoarcă în trecut pentru a schimba ceva.

Mark Twitchel, cunoscut drept „criminalul Dexter”

Crima din Edmonton care a șocat Canada

La doar o săptămână după tentativa nereușită asupra lui Tetreault, Twitchell și-a dus planul la îndeplinire. Pe 10 octombrie 2008, Johnny Altinger, în vârstă de 38 de ani, a fost atras în aceeași locație, printr-o invitație similară în care agresorul pretindea că e femeie dornică de relații sexuale.

Odată ajuns în garaj, a fost atacat, lovit cu o țeavă de metal și ulterior înjunghiat mortal. Trupul i-a fost tranșat, iar părți din el au fost eliminate treptat. Detaliile exacte ale eliminării cadavrului au rămas parțial neelucidate sau, după cum ne putem închipui, au rămas în intimitatea anchetei poliției.

La scurt timp după dispariția lui Altinger, prietenii și colegii acestuia au primit mesaje suspecte de pe adresa sa de e-mail, în care se spunea că plecase într-o vacanță exotică cu o femeie cunoscută recent.

Cum Altinger își împărtășise planurile anterioare întâlnirii, inclusiv indicațiile de orientare, suspiciunile nu au întârziar să apară. Prietenii săi au sesizat autoritățile, iar poliția a ajuns astfel la garajul închiriat de Twitchell.

Scenele descoperite de anchetatori păreau desprinse din serialul Dexter: urme de sânge, folie de plastic, ustensile de curățenie și un spațiu clar organizat pentru comiterea unei crime care, din păcate, se și întâmplase.

S-au identificat pete de sânge în mașina lui Twitchell și, în urma perchezițiilor, poliția a găsit un fișier șters de pe laptopul său, intitulat SK Confessions. Acest document, despre care suspectul afirma că este un scenariu fictiv, părea să descrie cu exactitate crimele comise.

Formulările din document: „Aceasta este povestea progresului meu spre a deveni un criminal în serie”, dar și enumerarea obiectelor folosite, precum cuțite, ferăstrău și un butoi metalic pentru dezmembrare, au fost suficiente pentru a-l incrimina.

Mai mult, în documentul cu pricina apărea o secvență ce corespundea în detaliu declarației lui Gilles Tetreault, cel care scăpase cu viață. Abia după arestarea lui Twitchell, acesta a avut curajul să-și spună povestea poliției. Nu de alta, dar erau atâtea dovezi împotriva lui încât nu părea să mai aibă de ales.

La audieri, Twitchell a susținut că filmările sale făceau parte dintr-un experiment cinematografic, o ficțiune menită să creeze impact public, dar cine să-l mai creadă?

A recunoscut, în cele din urmă, că l-a ucis pe Altinger, dar a pretins că a fost legitimă apărare, într-un conflict care ar fi degenerat. Argumentele au fost considerate necredibile de către procurori și jurați.

Un verdict cât se poate de clar și o dezbatere care încă este vie

În 2011, după un proces intens mediatizat, Mark Twitchell a fost găsit vinovat de omor cu premeditare și condamnat la închisoare pe viață, fără posibilitatea eliberării condiționate înainte de 25 de ani.

Cazul său a generat o amplă dezbatere în Canada și la nivel internațional, în special pe tema influenței pe care cultura populară o poate avea asupra indivizilor instabili psihic.

În ciuda poreclei de „criminalul Dexter”, Twitchell a negat în repetate rânduri că seria TV ar fi stat la baza comportamentului său.

În corespondența cu jurnalistul Steve Lillebuen, autorul cărții The Devil’s Cinema, Twitchell a afirmat că nu există o legătură cauzală între serial și faptele sale, cu toate că semnele sunt toate acolo.

„Dexter nu are aproape nicio legătură cu ceea ce s-a întâmplat de fapt”, a susținut el. „Nu există un motiv clar, un factor declanșator, nici bullying, nici filme sau jocuri violente”, s-a declarat, în egală măsură.

Lillebuen, însă, a considerat aceste declarații evazive. Într-un interviu pentru CBS, el a subliniat că paralelismele sunt evidente: camera de tortură, folia de plastic, modul de selectare a victimei și procesul de eliminare a cadavrului.

Faptul că Twitchell se autoidentifica cu personajul Dexter și își manifesta fascinația față de justiția sângeroasă a acestuia nu putea fi ignorat și, evident, acest lucru nu s-a întâmplat.

Povestea lui Mark Twitchell rămâne un exemplu tragic al felului în care o minte obsedată poate transforma fantezia într-o realitate de coșmar.

Ea ridică semne de întrebare nu doar despre sănătatea mintală și prevenția comportamentului criminal, ci și despre impactul pe care îl pot avea narațiunile violente asupra celor predispuși la extreme. Totuși, trebuie să fim corecți și să menționăm că nu toți fanii lui Dexter au devenit criminali în serie. În mod evident, este nevoie de mult mai mult pentru a comite o astfel de faptă, ceva ce este, cel mai probabil, deja în tine.