Descoperire neașteptată pe Pluto: un tip de climă unic în sistemul nostru solar, ce înseamnă asta pentru Pământ

Noile observații realizate cu telescopul spațial James Webb arată că ceața albastră de mare altitudine de pe Pluto joacă un rol esențial în reglarea climatului planetei pitice.

Pluto continuă să sfideze așteptările cercetătorilor. Dacă în 2015 sonda New Horizons a schimbat radical percepția asupra planetei pitice, dezvăluind o lume acoperită cu câmpii înghețate și munți ascuțiți, acum telescopul spațial James Webb (JWST) vine cu o nouă revelație: ceața albastră care învăluie Pluto influențează direct climatul acesteia, scrie revista Live Science.

Pluto, mai mult decât un ghețar îndepărtat

Această ceață se întinde pe o înălțime de peste 300 de kilometri și este formată din particule organice complexe, rezultate în urma reacțiilor dintre metan și azot, stimulate de lumina solară.

Cercetătorii au emis în 2017 ipoteza că această ceață acționează ca un regulator termic: absoarbe lumina în timpul zilei și eliberează energie sub formă de radiație infraroșie în timpul nopții, contribuind astfel la o răcire eficientă a atmosferei.

Cum să ai apa clară în piscină. Problema românilor se poate rezolva uşor: „S-a înverzit şi s-a umplut de gângănii”

Andreea Marin, certată de fiica sa pentru felul în care se îmbracă. Violeta a recunoscut la TV de ce nu este mulţumită de mama sa: „Să se calmeze”

Temperatura măsurată în straturile superioare ale atmosferei plutoniene este de aproximativ -203 grade Celsius, cu 30 de grade mai scăzută decât estimările inițiale bazate doar pe prezența gazelor.

Totuși, testarea acestei teorii s-a dovedit complicată din cauza prezenței lunii Charon, care orbitează atât de aproape de Pluto încât semnalele termice ale celor două corpuri cerești se suprapun. Problema a fost depășită abia în 2022, când instrumentele infraroșii ale JWST au reușit să distingă clar semnalul emis de ceața plutoniană.

Un model climatic rar, cu implicații pentru Pământ

„Este o climă cu totul diferită de tot ce am văzut până acum în sistemul solar”, a declarat astronomul Tanguy Bertrand de la Observatorul din Paris, coordonatorul noii analize.

Confirmarea rapidă a ipotezei din 2017 este o raritate în știința planetară, potrivit lui Xi Zhang, cercetător la Universitatea din California, Santa Cruz: „De obicei, durează mult mai mult până când teoria și observațiile converg”.

Această descoperire are implicații nu doar pentru înțelegerea lui Pluto, ci și pentru explorarea altor lumi învăluite în ceață, cum ar fi Triton (satelitul lui Neptun) sau Titan (satelitul lui Saturn).

Mai mult, cercetătorii sugerează că Terra timpurie ar fi putut avea o atmosferă asemănătoare: un strat de particule organice ar fi putut contribui la menținerea temperaturilor stabile, oferind astfel condiții favorabile apariției vieții.

Prin prisma acestor noi informații, Pluto se conturează tot mai clar ca un laborator natural pentru studierea climei planetare în condiții extreme, iar observațiile continue cu James Webb promit să dezvăluie noi legături între corpurile cerești din sistemul solar și istoria climatică a propriei noastre planete.