Descoperire importantă pentru știință: Ce s-a aflat despre „marele zid” Hercule Corona Borealis, cum ar putea să schimbe tot ceea ce știam despre Univers

Noi observații cu raze gamma sugerează că cea mai mare structură din Univers se extinde pe o distanță și mai mare și se află mai aproape de Terra decât estimările anterioare.

Astronomii au descoperit că Great Wall-ul (n.r. „marele zid”) Hercule Corona Borealis, considerat deja cea mai vastă structură cunoscută din Univers, este chiar mai întins și mai apropiat de Pământ decât se credea, scrie Live Science.

Cum au ajuns oamenii de știință la această concluzie

Concluziile provin dintr-o analiză actualizată a celor mai intense explozii de energie cunoscute, exploziile de raze gamma (GRB), care pot semnala prezența galaxiilor dincolo de limitele observabile cu telescoapele optice.

Structura gigantică, descoperită inițial în 2014, este un supercluster, un filament galactic colosal în jurul căruia s-au format și dezvoltat unele dintre cele mai vechi galaxii.

Cât de des trebuie fertilizată grădina de legume: regula de aur pe care grădinarii o respectă mereu

Horoscopul zilei de sâmbătă, 21 iunie. Nativii Leu vor fi în centrul atenţiei

În noul studiu, o echipă condusă de Jon Hakkila (Universitatea Alabama) și István Horváth a stabilit că extinderea radială a structurii este mai mare decât se estimase, incluzând GRB-uri apropiate de Pământ care anterior nu erau considerate parte a acestei structuri.

Great Wall-ul măsoară cel puțin 10 miliarde de ani-lumină în lungime și aproximativ 1 miliard în grosime, suficient pentru a alinia peste 94.000 de galaxii de dimensiunea Căii Lactee. Noua analiză indică faptul că aceste dimensiuni ar putea fi chiar subestimate.

„Ceea ce este cu adevărat remarcabil este că cele mai apropiate porțiuni ale structurii sunt mai aproape de noi decât se credea anterior”, a declarat Hakkila pentru Space.com.

Ar putea tot ceea ce se știa despre Univers

Descoperirea ridică semne de întrebare privind principiul cosmologic, conform căruia Universul ar trebui să fie omogen și izotrop la scară largă.

Conform acestui principiu, structuri mai mari de 1,2 miliarde de ani-lumină nu ar fi avut timp să se formeze în vârsta actuală a Universului (13,8 miliarde de ani).

Cu toate acestea, Hercules–Corona Borealis depășește cu mult această limită, punând la îndoială validitatea unor modele cosmologice actuale.

Analiza s-a bazat pe o bază de date cu 542 de GRB-uri detectate până în 2018, în principal cu telescoapele NASA Fermi și Swift.

Deși exploziile cu pricina servesc drept repere cosmice excelente, identificarea exactă a poziției lor rămâne dificilă, iar extinderea completă a Great Wall-ului rămâne incertă.

Echipa speră să depășească aceste limitări prin misiuni viitoare, în special THESEUS, un proiect ESA care ar putea crește semnificativ numărul GRB-urilor observabile.

Hakkila subliniază că o astfel de misiune ar putea permite cartografierea completă a structurii, deschizând drumul către o nouă înțelegere a formării structurilor cosmice gigantice.