Galileo a descoperit-o acum peste 400 de ani. Astăzi, oamenii de știință cred că ascunde unul dintre cele mai mari oceane din Sistemul Solar

În ianuarie 1610, Galileo Galilei și-a îndreptat telescopul spre Jupiter și a observat câteva puncte luminoase care își schimbau poziția de la o noapte la alta. Descoperirea avea să schimbe pentru totdeauna astronomia, demonstrând că nu toate corpurile cerești se învârt în jurul Pământului.

Unul dintre acele puncte era Europa, cea mai mică dintre cele patru luni galileene. La vremea respectivă, astronomul italian nu avea cum să știe că obiectul observat ascunde unul dintre cele mai fascinante mistere ale Sistemului Solar. Peste patru secole, cercetătorii cred că sub scoarța înghețată a satelitului se află un ocean uriaș de apă sărată, complet izolat de lumina Soarelui.

O lume înghețată care ar putea ascunde mai multă apă decât toate oceanele Pământului

La prima vedere, Europa pare o lună acoperită aproape complet de gheață. Suprafața sa este extrem de netedă în comparație cu alți sateliți naturali și prezintă foarte puține cratere, un indiciu că scoarța este mult mai tânără decât cea a altor corpuri cerești.

Primele imagini detaliate au fost obținute în 1979 de sondele Voyager 1 și Voyager 2, care au surprins o rețea complicată de fisuri și benzi întunecate întinse pe întreaga suprafață înghețată.

Vezi și:

Cât înseamnă un salariu „mare” în România, în 2026. Venitul care te plasează în top 10% cei mai bine plătiți român

Dovezile cele mai importante au venit însă două decenii mai târziu, când sonda Galileo a studiat în detaliu sistemul lui Jupiter. Instrumentele sale au detectat modificări ale câmpului magnetic din jurul Europei, iar cea mai plauzibilă explicație a fost existența unui strat gros de apă sărată aflat sub gheață și capabil să conducă electricitatea.

Potrivit estimărilor actuale, stratul de gheață ar putea avea între 15 și 25 de kilometri grosime, iar dedesubt s-ar afla un ocean cu o adâncime de până la 150 de kilometri. Dacă aceste calcule sunt corecte, Europa ar putea conține mai multă apă lichidă decât toate oceanele Terrei la un loc.

Există însă o nuanță importantă. Unii cercetători consideră că Ganymede, cea mai mare lună a lui Jupiter, ar putea ascunde un volum total de apă chiar mai mare. Din acest motiv, Europa nu este prezentată oficial drept corpul ceresc cu cel mai mare ocean din Sistemul Solar, ci drept una dintre cele mai promițătoare lumi oceanice cunoscute până acum.

Vezi și:

Europa face primul „prelungitor” electric spre Africa. Cablul de 220 km care poate schimba energia din Mediterană

Top 10 cele mai puternice paşapoarte din lume. Nouă sunt din Europa

Un ocean fără lumină, încălzit de gravitația lui Jupiter

La distanța la care se află Europa, lumina solară este prea slabă pentru a menține apa în stare lichidă. Dacă oceanul există, acesta nu este încălzit de Soare, ci de forțele gravitaționale exercitate de Jupiter și de celelalte luni mari ale planetei, scrie Space Daily.

Orbita satelitului nu este perfect circulară, iar atracția gravitațională exercitată de gigantul gazos deformează permanent interiorul Europei. Aceste deformări generează căldură, suficientă pentru ca apa aflată sub stratul de gheață să nu înghețe complet.

Descoperirea a schimbat radical modul în care oamenii de știință privesc posibilitatea existenței vieții în afara Pământului. Până nu demult, se credea că lumina Soarelui este indispensabilă pentru apariția organismelor vii. Între timp, studiile asupra oceanelor terestre au demonstrat că există ecosisteme întregi care prosperă în întuneric complet, folosind energia provenită din reacții chimice produse în apropierea izvoarelor hidrotermale de pe fundul mărilor.

Acest lucru nu înseamnă că pe Europa există viață. Până în prezent nu a fost descoperită nicio dovadă directă în acest sens. Cercetătorii încearcă însă să afle dacă oceanul intră în contact cu un fund stâncos, dacă există surse de energie chimică și dacă mediul subteran a rămas stabil suficient de mult pentru apariția unor procese biologice.

Pentru a răspunde acestor întrebări, NASA a lansat Europa Clipper, o misiune care va efectua zeci de survoluri ale satelitului. Nava nu va ateriza și nici nu va perfora stratul de gheață, însă va analiza compoziția suprafeței, structura calotei înghețate, câmpul magnetic și eventualele schimburi dintre oceanul ascuns și exterior.

La peste 400 de ani după observațiile făcute de Galileo, mica lună care părea doar un punct luminos lângă Jupiter continuă să ridice unele dintre cele mai importante întrebări din explorarea spațială. Dacă sub gheața Europei există într-adevăr un ocean uriaș și condițiile necesare apariției vieții, atunci una dintre cele mai interesante destinații pentru cercetarea viitorului s-ar putea afla mult mai departe de Soare decât și-ar fi imaginat cineva în urmă cu patru secole.

Au renunțat la cureaua alternatorului și au folosit gazele de evacuare. Experimentul care i-a pus pe gânduri pe pasionații auto