Cine este cu adevărat responsabil pentru încălzirea globală? Nu săracii, aparent

Un nou studiu publicat în prestigioasa revistă Nature Climate Change a adus o concluzie tulburătoare, dar în același timp revelatoare: nu masele largi ale populației sunt cele care alimentează criza climatică globală, ci elitele economice. Mai exact, cei mai bogați 10% dintre locuitorii planetei sunt responsabili pentru două treimi din încălzirea observabilă a climei începând cu anul 1990. Este o realitate dură, dar care confirmă ceea ce mulți suspectau deja: inegalitatea economică este strâns legată de catastrofa climatică.

Contribuția disproporționată a celor bogați

Studiul arată că doar 1% din populația globală — cei mai bogați oameni ai planetei — generează de 20 de ori mai multe emisii de carbon decât restul de 99% la un loc. Mai mult, între 1990 și 2019, cei mai bogați 10% au fost responsabili pentru aproape jumătate din emisiile globale, în timp ce cei mai săraci 50% abia au contribuit cu o zecime.

Această diferență nu se rezumă doar la consumul personal (mașini luxoase, avioane private, vile încălzite în permanență), ci și la investițiile și deciziile economice ale acestei elite. Adevărata forță poluantă nu vine doar din ceea ce consumă, ci și din ce dețin: companii, fabrici, fonduri de investiții și industrii întregi cu amprentă de carbon colosală.

Autorii studiului au combinat modele climatice cu date economice globale, reușind să identifice cu precizie nivelurile de emisii în funcție de venitul fiecărui segment de populație. Rezultatele sunt clare: dacă întreaga lume ar fi emis la fel ca jumătatea cea mai săracă a populației, încălzirea globală suplimentară din ultimele decenii ar fi fost aproape inexistentă.

Plantele pe care trebuie să le arunci din casă imediat. Aduc ghinion și pot afecta sănătatea familiei

Ce să adaugi la rădăcina roșiilor în luna iulie ca să crească mari și gustoase. Secretul pe care nu îl spune niciun fermier

Sistemul economic și iluzia responsabilității personale

De-a lungul anilor, mulți dintre noi am fost învățați să ne asumăm vinovăția pentru schimbările climatice. Să reciclăm, să cumpărăm mașini electrice, să folosim paie din hârtie. Deși aceste acțiuni sunt, în mod cert, pozitive, ele nu ating adevărata sursă a problemei. Cea mai mare parte a emisiilor nu vine din comportamentul cotidian al oamenilor obișnuiți, ci din infrastructura controlată de cei ultra-bogați.

„Sistemul nostru economic permite celor mai bogați să polueze masiv fără consecințe”, explică co-autorul studiului, Carl-Friedrich Schleussner. Adevăratul motor al poluării este proprietatea: cine controlează fabricile, resursele, fluxurile comerciale și investițiile globale, controlează și ritmul în care planeta se degradează.

Așa cum a scris jurnalistul de mediu George Monbiot, „pentru comerțul global, Pământul este și pradă, și groapă de gunoi”. Resursele sunt extrase dintr-o parte a lumii, transformate în bunuri de consum, apoi aruncate într-o altă parte — totul în numele profitului. Această logică a exploatării nelimitate e responsabilă pentru criza ecologică actuală.

Confruntați cu datele acestui studiu, devine clar că responsabilitatea pentru schimbările climatice nu este una uniform distribuită. Cei săraci, care nu dețin avioane, fabrici sau acțiuni la companii petroliere, sunt totuși cei care suferă cel mai mult de pe urma crizei — fie că vorbim de inundații, secetă, migrație forțată sau degradarea solului.

Schimbarea reală nu se poate produce decât prin politici care vizează reducerea influenței economice și ecologice a celor ultra-bogați. Este necesară o reglementare strictă a investițiilor poluante, impozitarea carbonului și o redistribuire justă a resurselor pentru a face față crizei climatice. Până atunci, toate paiele din hârtie din lume nu vor reuși să oprească topirea calotelor glaciare.

În concluzie, această cercetare nu face decât să confirme o realitate dureroasă: în timp ce majoritatea oamenilor își reduc amprenta ecologică cu gesturi mici, cei din vârful piramidei economice continuă să ardă planeta fără opreliști. Iar dacă nu schimbăm fundamental modul în care distribuim și controlăm bogăția, vom continua să plătim cu toții — în mod disproporționat — pentru excesele unei minorități privilegiate.