Cele mai vechi urme de reptile, descoperite întâmplător de amatori: Cum rescriu ele istoria evoluției tetrapodelor

Amatori australieni au descoperit urme fosile vechi de 356 milioane de ani, care indică apariția reptilelor cu 40 de milioane de ani mai devreme decât se credea.

O nouă descoperire în Australia sugerează că reptilele și-au început evoluția mult mai devreme decât indicau dovezile anterioare.

Craig A. Eury și John Eason, doi paleontologi amatori, au găsit într-o formațiune geologică bogată în fosile, cunoscută sub numele de Snowy Plains, o placă de gresie cu urme distincte de gheare, scrie revista Popular Science.

Fosilele, datate la aproximativ 356 milioane de ani, au fost analizate de o echipă internațională de cercetători, iar rezultatele au fost publicate în revista Nature.

Cât de des trebuie fertilizată grădina de legume: regula de aur pe care grădinarii o respectă mereu

Horoscopul zilei de sâmbătă, 21 iunie. Nativii Leu vor fi în centrul atenţiei

Urmele aparțin unui amniot primitiv, un strămoș timpuriu al reptilelor, păsărilor și mamiferelor.

Prezența ghearelor, o caracteristică specifică reptilelor, este un indiciu important că aceste animale s-au separat de amfibieni cu 35-40 de milioane de ani mai devreme decât se estimase anterior. Până acum, cele mai vechi fosile de amniot cunoscute aveau o vechime de aproximativ 320 milioane de ani.

O reevaluare a arborelui evolutiv

Descoperirea are implicații majore pentru cronologia evoluției tetrapodelor, vertebrate cu patru membre care au părăsit mediul acvatic în urmă cu aproximativ 390 milioane de ani.

Noua placă fosilă, care conține două seturi de urme aparent aparținând aceluiași animal, oferă dovezi că diversificarea tetrapodelor s-a produs mult mai rapid decât se credea.

Cercetătorii au comparat forma și spațierea urmelor cu picioarele unui varan de apă modern (Varanus salvator), estimând că animalul ar fi avut o lungime de aproximativ 75 cm.

De asemenea, un alt set de urme descoperit în Polonia, deși mai recent, sprijină această nouă ipoteză. Dacă interpretările sunt corecte, toate ramurile timpurii de tetrapode și amniote trebuie să fi apărut în timpul perioadei Devonian, și nu în Carbonifer, cum se considera anterior.

O lume dispărută, încă neexplorată

Fosilele sunt cu atât mai valoroase cu cât provin din Gondwana, un supercontinent preistoric care includea actualele continente din emisfera sudică.

Per Ahlberg, coordonatorul studiului, atrage atenția că această unică placă de 50 cm lățime reprezintă, în acest moment, întreaga arhivă fosilă cunoscută a tetrapodelor din începutul Carboniferului în Gondwana.

„Descoperirea implică o revizuire completă a ritmului de evoluție al tetrapodelor și sugerează că multe forme de viață terestră timpurii rămân încă nedescoperite,” a concluzionat Ahlberg.

Potrivit cercetătorilor, aceste urme oferă nu doar o imagine mai clară asupra începuturilor reptilelor, ci și speranța că multe alte capitole din istoria vieții pe Pământ așteaptă încă să fie descoperite.