Ce sunt sinecurile, de fapt? Explicația cuvântului ce a devenit simbolul luptei cu risipa bugetară

În ultimii ani, termenul sinecură a devenit tot mai des întâlnit în discursul public din România, fiind invocat frecvent în contextul combaterii risipei din fondurile statului.

Însă, în ciuda utilizării sale intense în presă și politică, nu toată lumea înțelege exact ce înseamnă acest cuvânt și de ce este atât de controversat.

Explicarea acestui concept este esențială pentru a înțelege cum funcționează clientelismul politic, dar și pentru a conștientiza nevoia de reformă în aparatul administrativ.

Originea și definiția termenului „sinecură”

Cuvântul sinecură provine din limba latină, sine cura, care înseamnă literalmente „fără grijă”. Inițial, în Evul Mediu, desemna un beneficiu clerical (precum o parohie sau o funcție ecleziastică) acordat unei persoane, dar fără obligația de a presta vreo activitate pastorală. Cu alte cuvinte, o funcție plătită fără responsabilități reale.

De ce să pui câteva picături de apă minerală în omletă? Doar aşa o vei prepara de acum, e trucul bucătarilor cu experienţă

Ce să pui la rădăcina trandafirilor ca să nu se usuce pe caniculă. Trucuri de la grădinari cu experiență

În limba română contemporană, sinecura este înțeleasă ca un loc de muncă, de regulă în instituții de stat, care oferă un salariu consistent, dar presupune un volum minim de muncă, uneori chiar inexistent.

Cel mai adesea, aceste posturi sunt ocupate prin relații politice, de rudenie sau de prietenie, și nu prin concursuri corecte sau criterii de competență.

De ce au devenit sinecurile simbolul risipei bugetare

Sinecurile reprezintă una dintre cele mai vizibile forme de risipă bugetară, pentru că implică alocarea de resurse publice – salarii, birouri, beneficii, către persoane care nu contribuie efectiv la activitatea instituției sau companiei publice în care lucrează.

Astfel, contribuabilii plătesc din buzunarul propriu pentru un aparat bugetar umflat artificial, care nu aduce valoare adăugată serviciilor publice.

În România, numeroase investigații de presă și rapoarte ale Curții de Conturi au arătat cum posturi fictive sau slab justificate au fost create în autorități locale, companii de stat sau agenții guvernamentale pentru a recompensa politic loialitatea.

Adesea, instituțiile în cauză sunt create special pentru a oferi astfel de posturi, agenții fără obiect real de activitate, consilii consultative fără activitate concretă, ori companii ale statului care funcționează cu pierderi.

Ce impact au sinecurile asupra administrației publice

Pe lângă cheltuielile directe pe care le generează, sinecurile afectează grav calitatea administrației publice. Pe de o parte, descurajează performanța și profesionalismul, promovând ideea că funcțiile pot fi obținute prin relații, nu prin merit.

Pe de altă parte, blochează posturi și resurse care ar putea fi folosite pentru angajarea unor specialiști reali, cu roluri esențiale în dezvoltarea și buna funcționare a serviciilor publice.

Mai mult, sinecurile întrețin un sistem de dependență între administrație și partidele aflate la guvernare. Cei numiți în funcții fără merit devin captivi politic, fiind obligați să sprijine partidul care i-a numit, perpetuând un cerc vicios de influență și incompetență.

Eliminarea sinecurilor, un pas necesar spre modernizarea statului

Discuția despre sinecuri nu este doar una morală, ci și una legată de eficiența statului. Într-o perioadă în care România se confruntă cu deficit bugetar, subfinanțarea sistemului de sănătate și educație, dar și cu presiuni pentru reforme în domeniul public, eliminarea sinecurilor ar reprezenta un prim pas logic și necesar.

Transparentizarea procesului de angajare în instituțiile publice, auditarea periodică a posturilor din companiile de stat și profesionalizarea funcției publice sunt măsuri care pot contribui la diminuarea acestui fenomen.

În lipsa unei voințe politice clare în această direcție, sinecura riscă să rămână nu doar un simbol al risipei bugetare, ci și o frână reală în dezvoltarea României moderne.