INTERVIU De ce nu te relaxezi, de fapt, când stai pe telefon în timp ce te uiți la seriale. Un medic oftalmolog explică efectele asupra ochilor și somnului

În teorie, seara în fața televizorului ar trebui să fie momentul acela în care ne deconectăm. Dăm play la un serial pe Netflix, un film, o emisiune sau un meci și ne spunem că, măcar pentru o oră, lăsăm ziua în urmă. În realitate, pentru tot mai mulți dintre noi, relaxarea a ajuns să arate altfel: televizorul merge pe fundal, iar atenția este împărțită aproape permanent cu telefonul din mână.

Fenomenul se numește „second-screening” și descrie exact acest obicei devenit reflex: folosirea unui al doilea ecran în timp ce ne uităm la televizor. Derulăm pe Instagram, TikTok sau Facebook, răspundem la mesaje, verificăm notificări, citim știri, în timp ce serialul sau filmul continuă să ruleze în fața noastră. Iar dacă pare o obișnuință inofensivă, realitatea medicală este ceva mai complicată.

Sondajele internaționale arată că aproximativ doi din trei adulți folosesc un al doilea ecran în timp ce se uită la TV. Cu alte cuvinte, nu mai vorbim despre o excepție, ci despre un comportament de masă, care schimbă felul în care ne relaxăm, ne concentrăm și ne folosim ochii seara, exact în perioada în care organismul ar avea nevoie să încetinească ritmul.

Pentru a înțelege ce se întâmplă, concret, cu ochii noștri atunci când alternăm constant privirea între televizor și telefon, dar și cum ne sunt afectate atenția, creierul și somnul, am discutat cu Dr. Boariu Ana Maria, medic specialist oftalmolog în cadrul Infosan. Explicațiile medicului arată că problema nu ține doar de „statul pe telefon”, ci de efortul repetat pe care îl fac ochii atunci când schimbă focalizarea între distanță și aproape, de clipitul mai rar în fața ecranelor și de suprastimularea produsă de scrolling, notificări și conținutul consumat în paralel.

Vezi și:

Cum a obținut un pensionar o pensie mai mare cu o simplă cerere. Decizia care poate interesa mii de români

Oboseala oculară, senzația de ochi uscați, usturimea, vederea încețoșată, durerile de cap și dificultatea de a adormi pot fi semne că ceea ce pare doar un obicei modern începe să aibă efecte reale asupra organismului. Iar în cazul copiilor și adolescenților, avertizează medicul, atenția trebuie să fie și mai mare, pentru că sistemul vizual este încă în dezvoltare, iar timpul petrecut privind la distanțe mici poate contribui la agravarea unor probleme deja existente.

INTERVIU Dr. Boariu Ana Maria, medic specialist oftalmolog

Dr. Boariu Ana Maria

Ozana Mazilu (Playtech): Ce se întâmplă, concret, cu ochii noștri atunci când alternăm constant privirea între televizor și telefon, adică între distanță și aproape?

Dr. Boariu Ana Maria: Atunci când privim televizorul și apoi ne mutăm atenția către telefon, ochii sunt obligați să își schimbe permanent focalizarea între distanță și aproape. Acest proces se numește acomodare și este realizat de cristalin și de mușchii ciliari. În paralel, ochii trebuie să își ajusteze și convergența, adică poziția prin care ambii ochi se aliniază pentru a privi un obiect apropiat. Deși aceste schimbări sunt normale și fac parte din funcționarea sănătoasă a sistemului vizual, încep să apară probleme atunci când alternarea este foarte frecventă și se prelungește timp de ore întregi. Mușchii implicați în focalizare sunt solicitați constant, ceea ce poate duce la oboseală oculară, senzație de tensiune în jurul ochilor și dificultăți temporare de focalizare.

Ozana Mazilu (Playtech): De ce obiceiul de a face scrolling în timp ce ne uităm la un film sau la un serial poate produce oboseală vizuală mai rapid decât folosirea unui singur ecran?

Dr. Boariu Ana Maria: În cazul utilizării unui singur ecran, ochii mențin o distanță relativ constantă de focalizare. În schimb, atunci când folosim simultan televizorul și telefonul, sistemul vizual trebuie să facă permanent ajustări între două distanțe diferite și două tipuri diferite de conținut.

Telefonul presupune de obicei citirea unui text mic, analizarea unor imagini detaliate și o atenție vizuală foarte concentrată. În același timp, televizorul oferă imagini în mișcare care solicită atenția periferică. Această alternanță continuă între două sarcini vizuale diferite accelerează apariția oboselii oculare și poate genera mai rapid simptome precum ochi grei, senzație de arsură sau dificultăți de concentrare.

Ozana Mazilu (Playtech): Există o diferență între oboseala oculară provocată de televizor și cea provocată de telefon, mai ales când telefonul este ținut foarte aproape de față?

Dr. Boariu Ana Maria: Da. În general, telefonul solicită mai mult sistemul vizual decât televizorul. Ecranul este mai mic, textul este mai redus ca dimensiune, iar distanța de vizualizare este mult mai scurtă.

Cu cât telefonul este ținut mai aproape de ochi, cu atât efortul de acomodare și convergență crește. Din acest motiv, utilizarea prelungită a telefonului poate produce mai frecvent oboseală oculară, vedere încețoșată temporară, dureri de cap și disconfort la nivelul ochilor. Televizorul, privit de la o distanță adecvată, este de obicei mai puțin solicitant pentru mecanismele de focalizare.

Ozana Mazilu (Playtech): Cât de mult contează faptul că, atunci când suntem concentrați pe ecrane, clipim mai rar? Ce efect are asta asupra senzației de ochi uscați, usturime sau vedere încețoșată?

Dr. Boariu Ana Maria: Clipitul este esențial pentru sănătatea suprafeței oculare. În mod normal, clipim de aproximativ 15-20 de ori pe minut, însă în timpul utilizării dispozitivelor digitale această frecvență poate scădea semnificativ.

Când clipim mai rar, filmul lacrimal care protejează corneea se evaporă mai repede. Rezultatul este apariția senzației de uscăciune, usturime, nisip în ochi, lăcrimare reflexă și chiar vedere fluctuantă sau încețoșată. Acesta este unul dintre principalele mecanisme prin care utilizarea excesivă a ecranelor produce disconfort ocular.

Ozana Mazilu (Playtech): Care sunt primele semne că obiceiul de second-screening începe să afecteze ochii și nu mai este doar o simplă „obișnuință modernă”?

Dr. Boariu Ana Maria: Primele semne sunt de obicei subtile: vorbim despre senzația de ochi obosiți, uscăciune oculară, nevoia de a clipi frecvent pentru a clarifica imaginea, dificultatea de a focaliza la distanță după folosirea telefonului și durerile de cap localizate frontal sau în jurul ochilor. Dacă aceste simptome apar frecvent sau persistă chiar și după odihnă, este recomandată o evaluare oftalmologică.

Ozana Mazilu (Playtech): Poate acest comportament să agraveze probleme existente, precum sindromul de ochi uscat, miopia, durerile de cap sau sensibilitatea la lumină?

Dr. Boariu Ana Maria: Cu siguranță. Persoanele care suferă deja de sindrom de ochi uscat observă adesea o accentuare a simptomelor în timpul utilizării simultane a mai multor ecrane. De asemenea, pacienții predispuși la migrene sau cefalee pot experimenta episoade mai frecvente.

În cazul copiilor și adolescenților, timpul îndelungat petrecut privind aproape este asociat cu un risc crescut de progresie a miopiei. Deși second-screening-ul nu este singura cauză, el contribuie la creșterea timpului petrecut în activități desfășurate la distanțe mici de focalizare.

Ozana Mazilu (Playtech): Copiii și adolescenții sunt mai vulnerabili decât adulții la acest tip de consum simultan de ecrane? Ce ar trebui să urmărească părinții?

Dr. Boariu Ana Maria: Da. Sistemul vizual al copiilor, în special, este încă în dezvoltare. În plus, aceștia tind să țină dispozitivele mai aproape de ochi și nu sunt conștienți de semnele de oboseală oculară. Părinții ar trebui să fie atenți la apropierea excesivă de ecran, frecarea frecventă a ochilor, clipitul excesiv, durerile de cap, scăderea atenției, evitarea activităților care necesită vedere la distanță și tendința de a se apropia de televizor. Aceste manifestări pot indica necesitatea unui consult oftalmologic. De altfel, recomandăm un consult oftalmologic anual indiferent de semnele pe care copilul le transmite, pentru a putea preveni posibile afecțiuni de vedere.

Ozana Mazilu (Playtech): Mulți oameni spun că se uită la seriale ca să se relaxeze, dar stau în același timp pe telefon. Din punct de vedere medical, mai putem vorbi despre relaxare reală în acest context?

Dr. Boariu Ana Maria: Nu în totalitate. Relaxarea presupune reducerea solicitării cognitive și senzoriale. Atunci când urmărim simultan două fluxuri de informații, creierul trebuie să își împartă atenția și să proceseze continuu stimuli diferiți.

Din punct de vedere neurologic și vizual, acest comportament menține creierul într-o stare de activare constantă. Persoana poate percepe activitatea ca fiind plăcută, însă nivelul real de recuperare mentală este mai redus decât în cazul unei activități care implică atenție concentrată asupra unui singur lucru.

Ozana Mazilu (Playtech): Cum afectează second-screening-ul atenția și capacitatea creierului de a se deconecta după o zi solicitantă?

Dr. Boariu Ana Maria: Alternarea rapidă între conținuturi diferite obligă creierul să schimbe permanent focusul și atenția. În timp, acest lucru poate favoriza fragmentarea atenției și dificultatea de a menține concentrarea asupra unei singure activități.

Seara, când organismul ar trebui să intre treptat într-o stare de relaxare, expunerea continuă la stimuli vizuali și informaționali poate întârzia procesul natural de „deconectare”, făcând mai dificilă instalarea somnului.

Ozana Mazilu (Playtech): Există o legătură între folosirea telefonului seara, în paralel cu televizorul, și dificultățile de adormire sau somnul de proastă calitate?

Dr. Boariu Ana Maria: Da. Numeroase studii au arătat că utilizarea dispozitivelor electronice înainte de culcare este asociată cu adormire mai dificilă, reducerea duratei somnului și o calitate mai slabă a acestuia. Problema nu este doar lumina emisă de ecrane, ci și nivelul crescut de stimulare cognitivă. Conținutul captivant, notificările și interacțiunile digitale mențin creierul într-o stare de alertă care poate întârzia instalarea somnului.

Ozana Mazilu (Playtech): Este lumina albastră principala problemă sau contează mai mult stimularea continuă produsă de notificări, videoclipuri scurte și scrolling?

Dr. Boariu Ana Maria: În prezent, dovezile sugerează că stimularea continuă și supraîncărcarea atențională au un impact mai important asupra stării de activare cerebrală decât lumina albastră în sine.

Lumina albastră poate influența ritmul circadian și secreția de melatonină, însă efectul combinat al notificărilor, videoclipurilor scurte, scrolling-ului continuu și implicării emoționale în conținut este adesea mai relevant pentru dificultățile de relaxare și somn.

Ozana Mazilu (Playtech): Ce reguli simple ar putea aplica o persoană care nu vrea să renunțe complet la telefon, dar vrea să își protejeze ochii în timpul serilor petrecute la TV?

Dr. Boariu Ana Maria: Nu este necesar să renunțăm complet la telefon pentru a ne proteja sănătatea oculară, însă este important să folosim dispozitivele într-un mod cât mai echilibrat. În primul rând, telefonul ar trebui ținut la o distanță de aproximativ 35-40 de centimetri de ochi, pentru a reduce efortul de focalizare. De asemenea, este recomandat ca textul să fie suficient de mare și luminozitatea ecranului să fie adaptată condițiilor din încăpere, astfel încât ochii să nu fie nevoiți să depună un efort suplimentar.

La fel de important este să facem pauze regulate și să privim periodic către un punct aflat la distanță, pentru a relaxa mecanismele de acomodare. Persoanele care petrec mult timp în fața ecranelor ar trebui să fie atente și la frecvența clipitului, deoarece concentrarea asupra telefonului determină adesea scăderea numărului de clipiri și favorizează uscarea suprafeței oculare. În cazul celor care resimt frecvent senzația de ochi uscați sau usturime, utilizarea lacrimilor artificiale recomandate de medic poate fi de ajutor.

În plus, este indicat ca utilizarea telefonului să fie redusă treptat pe măsură ce se apropie ora de culcare. Chiar dacă ne uităm la televizor pentru relaxare, evitarea scrolling-ului continuu și a conținutului foarte stimulant în ultima oră înainte de somn poate contribui atât la confortul vizual, cât și la o calitate mai bună a somnului. În esență, cheia nu este eliminarea completă a telefonului, ci limitarea perioadelor lungi de utilizare intensivă și oferirea unor momente de repaus atât ochilor, cât și creierului.

Ozana Mazilu (Playtech): Cât de utilă este regula 20-20-20 în cazul celor care folosesc două ecrane în același timp și cum ar trebui aplicată corect?

Dr. Boariu Ana Maria: Regula 20-20-20 rămâne una dintre cele mai eficiente metode de prevenire a oboselii oculare digitale. La fiecare 20 de minute, este recomandat să privim timp de 20 de secunde un obiect aflat la aproximativ 20 de picioare, adică 6 metri distanță.

În cazul utilizării simultane a televizorului și telefonului, regula este chiar mai importantă, deoarece ochii petrec o mare parte din timp focalizați la aproape. Pauza trebuie să însemne privirea către un obiect aflat la distanță, nu mutarea atenției de pe un ecran pe altul.

Ozana Mazilu (Playtech): Când ar trebui cineva să meargă la un consult oftalmologic dacă observă disconfort după perioade lungi de Netflix, YouTube, gaming sau scrolling?

Dr. Boariu Ana Maria: Este recomandată o evaluare oftalmologică atunci când simptomele devin frecvente, persistă mai multe săptămâni sau afectează activitățile zilnice.

Semnale de alarmă sunt vederea încețoșată persistentă, durerile de cap recurente, sensibilitatea crescută la lumină, senzația severă de uscăciune oculară, vederea dublă sau dificultatea de a focaliza după perioade de repaus. Aceste simptome pot ascunde vicii de refracție necorectate, sindrom de ochi uscat sau alte afecțiuni oftalmologice.

Ozana Mazilu (Playtech): Dacă ar fi să recomandați o rutină sănătoasă de seară pentru ochi și somn, cum ar arăta aceasta pentru o persoană care petrece multe ore în fața ecranelor?

Dr. Boariu Ana Maria: O rutină sănătoasă ar include reducerea treptată a expunerii la ecrane cu cel puțin o oră înainte de culcare, limitarea utilizării simultane a mai multor dispozitive și alegerea unor activități relaxante precum lectura, muzica sau conversația.

Pe parcursul serii sunt utile pauzele regulate pentru ochi, hidratarea adecvată și menținerea unui mediu bine iluminat. Înainte de somn, este recomandată evitarea scrolling-ului prelungit și a conținutului foarte stimulant. O astfel de rutină ajută atât la reducerea oboselii oculare, cât și la îmbunătățirea calității somnului și a recuperării generale a organismului.

Kia lansează duba electrică de familie cu 7 locuri și autonomie de peste 390 km. Prețul care o face interesantă pentru Europa