Ce este ‘cliffing’, fenomenul care a umplut plajele litoralului românesc: a schimbat complet peisajul, sunt adevărate cratere

Litoralul românesc al Mării Negre se confruntă cu o schimbare dramatică de peisaj în urma condițiilor meteorologice severe din ultimele zile, stațiunea Mamaia Nord fiind punctul central unde natura și-a demonstrat forța prin modelarea agresivă a țărmului.

O nouă geografie a plajelor: Pereți de nisip și resturi mineralizate

După ce vântul a suflat cu o putere neobișnuită, turiștii și localnicii au descoperit un peisaj aproape selenar pe plajele din nordul litoralului. Ceea ce înainte erau întinderi netede de nisip, acum au devenit zone marcate de ceea ce martorii descriu drept „adevărate cratere”. Apa mării a înaintat cu furie, „mușcând” din uscat și lăsând în urmă pereți verticali în nisip care, în anumite secțiuni, ating înălțimi considerabile de 70-80 de centimetri.

Pe lângă eroziunea evidentă, retragerea apelor a scos la iveală elemente care au stat ascunse zeci de ani. Plajele sunt acum presărate cu bucăți uriașe de mâl stratificat, un material dens și închis la culoare care contrastează puternic cu nisipul fin. Aceste formațiuni nu sunt deșeuri, ci fragmente de istorie geologică a mării, aduse la suprafață de brizanții puternici.

Explicația științifică: Ce este, de fapt, „cliffing-ul”?

Deși imaginile pot părea alarmante pentru publicul larg, experții în biologie marină îndeamnă la calm, explicând că procesul este unul natural și specific perioadelor cu temperaturi scăzute. Dr. Adrian Bâlbă a oferit detalii tehnice pentru Antena 3 CNN, clarificând mecanismul din spatele acestor „mini-faleze”.

Vezi și:

O plantă ignorată ani la rând de fermieri se vinde acum cu până la 1.000 de euro kilogramul. Tot mai multe restaurante o caută

Potrivit specialistului, termenul corect pentru acest fenomen este de terasare sau „cliffing”. Acesta apare din cauza unui dezechilibru între structura plajei pe care o vedem (emersă) și cea aflată sub oglinda apei (submersă).

„E un fenomen de terasare sau cliffing care are ca principală origine diferența de nivel între plaja submersă și cea emersă. Adică plajele, una pe care o vedem și una pe care nu o vedem sub apă. Această diferență este de metri, peste 2 metri și în consecință apare atunci când bate valul de furtună, brizanții, apare fenomenul acesta de povânire sau terasare”, a explicat Dr. Adrian Bâlbă.

Secretul din adâncuri: Mâlul mineralizat

O altă surpriză a acestor furtuni este prezența masivă a bucăților de mâl amestecat cu scoici. Acest fenomen are o explicație legată de modul în care marea interacționează cu solul în perioadele de acalmie, dar și de intervențiile umane de lărgire a plajelor.

„Pe timpul verii, aici este o foarte puternică stagnare și această stagnare generează un fund mălos, iar în fundul ăsta mălos se impregnează cochilii de scoică, care au fost în mare măsură demobilizate și cu ocazia înnisipării. Este pur și simplu un mâl mineralizat cu cochilii de scoici”, a mai precizat Dr. Adrian Bâlbă.

Deși peisajul actual este unul dominat de neregularități și structuri abrupte, procesul de cliffing este considerat un fenomen obișnuit pentru sezonul rece. Dinamica mării continuă să remodeleze țărmul, transformând plaja într-un laborator natural viu, unde forța valurilor și diferențele de nivel creează periodic aceste forme spectaculoase, dar temporare, de relief costier.

BYD Atto 3 explodează în China: SUV-ul electric de 15.200 de euro a strâns peste 30.000 de comenzi într-o săptămână