Când un bun devine proprietate comună în căsătorie. Ce spune legea despre cei 5 ani de conviețuire

Legislația din România stabilește că bunurile dobândite de fiecare persoană înainte de căsătorie rămân bunuri proprii. Totuși, există situații în care unul dintre soți dorește ca un bun deținut anterior să devină comun. Această situație apare frecvent atunci când bunul a fost achiziționat înainte de căsătorie, dar ratele pentru acesta au fost achitate de ambii soți.

Cum poate deveni un bun propriu, bun comun

O astfel de situație se întâlnește adesea în cazul apartamentelor cumpărate prin credit bancar. Contractul de vânzare-cumpărare este semnat înainte de căsătorie, în schimb, ratele sunt achitate din veniturile comune ale cuplului. Într-un astfel de context, este recomandat ca realitatea contribuțiilor financiare să fie reflectată în mod corespunzător în statutul juridic al bunului respectiv.

Cea mai simplă metodă pentru a transforma un bun propriu în bun comun este printr-o convenție matrimonială. Soții trebuie să încheie o convenție în care aleg regimul comunității convenționale, incluzând o clauză prin care bunul respectiv este introdus în masa bunurilor comune.

Citește și: Se schimbă legea pentru toţi angajaţii. Gestul de la locul de muncă pentru care vor fi pedepsiţi de lege

Câţi bani câştigă Ioana Grama pe internet. Este pe locul al treilea în România, tocmai a dat 185.000 de euro pe un teren

Cum arată vila impresionantă a Andreei Esca. Imagini rare din interiorul locuinței celei mai bine plătite știriste din România

Este important de menționat că simpla includere a bunului în comunitate, fără mențiuni suplimentare, poate fi interpretată ca o donație. Donațiile între soți pot fi revocate, ceea ce poate duce la complicații juridice. Prin urmare, este indicat ca în convenția matrimonială să fie specificate motivele introducerii bunului în comunitate, cum ar fi contribuția ambilor soți la achitarea ratelor.

O altă modalitate prin care un bun propriu poate deveni comun este printr-o recunoaștere de datorie. Astfel, soțul care a fost inițial proprietar unic recunoaște faptul că celălalt soț a contribuit la achitarea ratelor. Ulterior, se poate încheia un contract de dare un plată, prin care soțul proprietar transferă o cotă-parte din bun pentru stingerea datoriei recunoscute anterior.

Citește și: Legea căsătoriilor se schimbă. Unde se vor depune actele din 1 martie 2025

Ce bunuri rămân proprietate exclusivă?

Nu este exclusă nici posibilitatea unui contract de vânzare-cumpărare între soți, dacă aceștia doresc să formalizeze transferul dreptului de proprietate prin plata unui preț. Totuși, pentru a evita eventuale dispute ulterioare, acest contract este recomandat doar dacă banii folosiți pentru achiziție pot fi dovediți ca fiind bunuri proprii ale soțului cumpărător.

Conform legislației, anumite bunuri nu pot fi considerate comune, indiferent de durata căsătoriei:

• Bunurile dobândite prin moștenire, legat sau donație (dacă nu s-a stipulat expres că vor fi comune);
• Bunurile de uz personal;
• Obiectele necesare exercitării profesiei unui soț;
• Drepturile patrimoniale asupra operelor intelectuale;
• Premiile, recompensele, manuscrisele și proiectele artistice sau științifice;
• Indemnizațiile de asigurare și despăgubirile pentru prejudicii morale sau materiale;
• Bunurile sau valorile care întruchipează un bun propriu sau care au fost dobândite în schimbul acestuia;
• Fructele bunurilor proprii.

Citește și: Succesiunea fără toți moștenitorii: Când este posibil să excluzi rudele și ce spune legea

Ce spune legea despre bunurile dobândite în concubinaj?

În România, legea nu recunoaște concubinajul (conviețuirea fără căsătorie) ca fiind echivalent cu căsătoria, ceea ce înseamnă că partenerii care trăiesc împreună timp de 5 ani (sau orice altă perioadă) nu dobândesc automat drepturi asupra bunurilor celuilalt, așa cum se întâmplă în regimul matrimonial al căsătoriei.

Dacă un partener achiziționează un bun (apartament, mașină etc.) pe numele său, acesta îi aparține integral, chiar dacă celălalt partener a contribuit financiar. Dreptul de proprietate se stabilește pe baza documentelor oficiale (contracte de vânzare-cumpărare, facturi etc.).

Dacă ambii parteneri contribuie la achiziția unui bun și acesta este trecut pe numele amândurora, bunul devine proprietate comună în cote-părți egale sau proporțional cu contribuția fiecăruia. În caz de separare, fiecare partener are dreptul să ceară partea sa, conform dovezilor privind contribuția.

Contribuțiile financiare ascunse

Dacă un partener susține că a contribuit financiar la achiziționarea unui bun aflat pe numele celuilalt, poate intenta un proces civil pentru a cere recunoașterea contribuției sale. Însă, trebuie să dovedească această contribuție (extrase bancare, contracte de împrumut, mărturii etc.).

În cazul decesului unui partener, celălalt NU are drept de moștenire, deoarece legea succesorală din România recunoaște doar soții, rudele de sânge sau persoanele desemnate prin testament. Pentru a evita astfel de probleme, partenerii pot încheia un testament prin care să își lase bunurile unul altuia.