Când se percepe impozit pe moștenire. Detaliul din Codul Fiscal care te poate lăsa fără o parte din bani și care sunt excepțiile

Aspectele legale privind moștenirile sunt esențiale pentru cei care se află în astfel de situații, mai ales când vine vorba de impozitele ce se pot aplica. Conform legislației române, persoanele care nu finalizează la timp procedura de succesiune pot fi supuse unui impozit considerabil. În ce condiții se percepe acest impozit pe moștenire și care sunt excepțiile de la regulă.

De ce se percepe impozit pe moștenire

Impozitul pe succesiune se aplică în cazul în care moștenitorii nu au finalizat dezbaterea succesiunii în termenul stabilit de lege. Conform Codului Fiscal, dacă nu este finalizată procedura de succesiune în termen de doi ani de la decesul unei persoane, moștenitorii sunt obligați să achite un impozit de 1% din valoarea masei succesorale. Această masă cuprinde activele nete imobiliare recunoscute de moștenitori și reflectă averea lăsată de defunct.

Citește și: Documentul care poate schimba regulile la succesiune și moștenire în România. Ce este mandatul de ocrotire

Este esențial să știm că termenul de doi ani este maximum prevăzut de lege pentru moștenitori. Dacă aceștia nu iau măsuri legale de acceptare a moștenirii și nu dezbat succesiunea, se expun riscului de a plăti impozitul pe moștenire. Astfel, orice persoană care a avut un antecesor, indiferent că acesta este un părinți sau un bunic, trebuie să fie conștientă că, fără o acțiune corectă, suma pe care le-ar putea reveni ar putea fi diminuată de impozitul respectiv.

Secretul roșiilor mari și gustoase. Îngrășământul natural recomandat de grădinari, îl poți face acasă

Gest sfâșietor al partenerei lui Ciprian Pian la căpătâiul interlopului. Preoții prezenți au sfințit legământul

Conform articolului 953 din Codul Civil, moștenirea se referă la transferul bunurilor unui defunct către moștenitorii săi. Toate reglementările legale privind moștenirea se aplică exclusiv în cazul decesului unei persoane fizice. Este important de menționat că moștenitorii au la dispoziție o perioadă de grație de doi ani înainte de a plăti acest impozit, însă acest lucru impune inevitabil să finalizeze formalitățile de acceptare a moștenirii.

Citește și: Succesiunea în România fără bătăi de cap. Cum faci moștenirea că să nu te trezești cu costuri suplimentare

Deschiderea succesiunii și dezbaterea acesteia

Există o distincție importantă între deschiderea succesiunii și dezbaterea acesteia. Deschiderea succesiunii are loc în momentul decesului persoanei, iar dezbaterea succesiunii se referă la procedura în care moștenitorii revendică bunurile lăsate de defunct, fie în fața unui notar, fie în instanță. Pe durata procedurii, cei care acceptă moștenirea trebuie să justifice apariția lor în calitate de moștenitori prin mărturii și documente relevante.

De asemenea, este important să se sublinieze că moștenirea poate fi acceptată sau refuzată. În cazul în care defunctul a lăsat datorii, acceptarea moștenirii poate implica o răspundere personală. Astfel, moștenitorii pot fi nevoiți să acopere datoriile defunctului din propriile lor bunuri, motiv pentru care decizia de acceptare sau de renunțare la moștenire trebuie să fie bine fundamentată.

Citește și: Moștenirea cu uzufruct viager în România – ce înseamnă această consecință a succesiunii, cum se traduce

În concluzie, este esențial ca fiecare persoană care intră într-un proces de moștenire să fie informată despre drepturile și obligațiile sale, precum și despre termenele impuse de lege. Consultarea unui specialist în domeniu este recomandată pentru a evita surprizele neplăcute și pentru a beneficia de toate avantajele legale.