Acceptarea tacită a moștenirii. Când se face şi de ce
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/03/Acceptarea-tacita-a-mostenirii.-Cand-se-face-si-de-ce.jpg)
Moștenirea este un proces juridic prin care patrimoniul unei persoane decedate este transmis către moștenitorii săi legali sau testamentari. Acceptarea moștenirii poate fi expresă sau tacită, fiecare având implicații diferite. În cazul acceptării tacite, moștenitorul intră în posesia bunurilor fără a face un act formal de acceptare, însă anumite acțiuni pot fi considerate drept asumare implicită a succesiunii.
Cum se intră în posesia moștenirii
Din punct de vedere legal, o moștenire poate fi acceptată fie printr-o declarație expresă făcută în fața notarului public, fie tacit, prin comportamentul moștenitorului. Termenul legal pentru acceptarea moștenirii este de un an de la decesul persoanei, iar în lipsa acceptării în acest interval, moștenitorul pierde dreptul de a revendica succesiunea.
Citește și: Bunurile care nu pot fi lăsate moştenire prin testament. Detaliu cheie în succesiune
Acceptarea tacită intervine atunci când moștenitorul efectuează acte care demonstrează intenția de a beneficia de moștenire. Aceste acte pot include folosirea bunurilor moștenite, administrarea acestora sau chiar plata datoriilor defunctului. Astfel, dacă o persoană locuiește în casa rămasă de la defunct, folosește bunurile acestuia sau achită facturi ori datorii în numele său, se consideră că a acceptat moștenirea în mod tacit.
Implicațiile acceptării tacite
Un aspect esențial al acceptării moștenirii este că moștenitorul preia nu doar bunurile, ci și datoriile defunctului. Acest lucru poate deveni problematic în cazul în care persoana decedată avea obligații financiare semnificative, iar moștenitorul nu era conștient de existența acestora la momentul acceptării tacite. În astfel de situații, moștenitorul poate ajunge să răspundă cu propriul patrimoniu pentru achitarea acestor datorii.
De aceea, este important ca moștenitorii să analizeze atent situația patrimonială a defunctului înainte de a întreprinde orice acțiune care ar putea echivala cu acceptarea tacită. În cazurile în care există suspiciuni privind existența unor datorii mari, se poate opta pentru acceptarea moștenirii sub beneficiu de inventar.
Această variantă presupune realizarea unui inventar oficial al bunurilor și datoriilor moștenite, iar moștenitorul răspunde doar în limita valorii bunurilor primite, fără a-și pune în pericol propriile resurse financiare.
Când este recomandată acceptarea expresă
Pentru a evita riscurile acceptării tacite, este indicat ca moștenitorii să se adreseze unui notar public și să accepte moștenirea în mod expres, după ce au analizat situația patrimonială a defunctului. Astfel, aceștia pot lua o decizie informată și pot opta pentru varianta care le protejează cel mai bine interesele.
Citește și: Detaliul despre moștenire mai puțin știut în România, e la fel ca la divorț. Cum se face partajul succesoral
În concluzie, acceptarea tacită a moștenirii poate surveni fără ca moștenitorul să conștientizeze pe deplin implicațiile acesteia. Orice acțiune care demonstrează intenția de a beneficia de moștenire poate fi considerată acceptare, iar moștenitorul poate ajunge să fie răspunzător pentru eventualele datorii ale defunctului. De aceea, este esențial ca orice persoană aflată într-o astfel de situație să solicite sfatul unui specialist în drept succesoral pentru a lua decizia potrivită.