Ce se întâmplă cu trupul uman după o traumă psihică de proporții, potrivit oamenilor de știință

Cercetătorii au identificat modificări biologice persistente la supraviețuitorii unui atentat, în ciuda faptului că aceștia nu mai prezintă simptome psihologice evidente.

Un studiu recent a scos la iveală faptul că traumele psihice pot genera transformări biologice de durată în organism, chiar și atunci când individul nu mai manifestă semne clare de suferință psihologică, scrie IFLScience.

Modificări fiziologice pe termen lung după o traumă extremă

Cercetarea s-a concentrat asupra unui grup de 60 de persoane care au supraviețuit atentatului cu bombă din Oklahoma City, produs în 1995, analizând starea lor biologică la aproape trei decenii distanță de la eveniment.

Specialiștii au evaluat funcționarea a trei sisteme-cheie ale organismului: sistemul nervos autonom, sistemul imunitar și sistemul endocrin.

Ce se duce obligatoriu la cimitir de Izvorul Tămăduirii pentru sufletul celor adormiți. Lista completă

Horoscopul zilei de vineri, 25 aprilie 2025. Zodia care trebuie să evite conflictele, nu aduc nimic bun

Comparativ cu un grup de control alcătuit din 23 de persoane fără experiențe traumatice, participanții afectați de atentat prezentau diferențe semnificative în mai mulți indicatori biologici.

Printre cei mai importanți markeri analizați s-au numărat tensiunea arterială, nivelurile de cortizol (hormonul stresului) și anumiți agenți inflamatori ai sistemului imunitar, cum ar fi interleukina 1-β (IL-1β) și receptorul pentru interleukina 2 (IL-2R).

Rezultatele au arătat un nivel mai ridicat de IL-1β, care este asociat cu inflamația cronică, dar și o scădere a IL-2R, ceea ce indică o activitate imunitară alterată.

În plus, s-au înregistrat valori mai mari ale tensiunii arteriale diastolice în stare de repaus și niveluri mai scăzute de cortizol dimineața.

Discrepanță între starea psihică raportată și reacțiile fiziologice

Pe lângă măsurătorile biologice, cercetătorii au realizat și interviuri pentru a evalua starea psihologică a participanților.

Rezultatele au fost surprinzătoare: scorurile privind stresul post-traumatic și depresia erau în general scăzute și nu difereau semnificativ față de grupul de control.

Cu toate acestea, mulți dintre supraviețuitori au declarat că se simt mai fragili fizic decât persoanele care nu au trecut printr-un eveniment traumatic, deși erau, clinic, sănătoși.

Această contradicție între ceea ce spun oamenii despre starea lor mentală și ce indică organismul lor în privința stresului cronic i-a determinat pe cercetători să tragă concluzia că trauma lasă urme adânci nu doar în memorie, ci și în structura fizică a corpului.

Potrivit dr. Rachel Zettl, coautoare a studiului, schimbările survenite după o traumă severă pot modifica semnificativ funcționarea fiziologică de bază a unei persoane.

Cercetarea, considerată prima de acest gen prin complexitatea și durata evaluării, ridică întrebări importante legate de monitorizarea sănătății pe termen lung a supraviețuitorilor unor evenimente extreme.

Deși aceștia pot părea vindecați la nivel psihic modificările invizibile din corp pot avea consecințe asupra sănătății generale, pe termen lung.