Legea moștenirii în România: cine primește averea, cum se împart bunurile între rude, în 2023

Legea moștenirii 2023 ne arată cine primește averea în familie, cum se impart banii adunați de decedat și ce cotă parte primesc rudele implicate.

Conform Codului Civil, moștenirea este de două feluri: legală și testamentară. Prima oferă anumite drepturi soțului și rudelor defunctului pe baza unei ierarhii care stabilește cu exactitate ce cotă primește fiecare.

Al doilea tip de moștenire este cea prin care cel decedat a stabilit deja cui își lasă bunurile agonisite de-a lungul vieții.

Așadar, legea prevede următoarele: colateralii au dreptul la moștenire doar până la gradul al patrulea de rudenie, inclusiv. Adică, rudele defunctului care au dreptul la bunuri în anul 2023 sunt în ordinea următoare:

Cât plătești dacă folosești aerul condiționat pentru a te încălzi iarna? Cum îți afectează factura

Când se aprind luminițele de Crăciun în București în 2024

• clasa întâi: descendenţii (copiii defunctului şi urmaşii lor în linie dreaptă la nesfârşit)
• clasa a doua: ascendenţii privilegiaţi (tatăl și mama defunctului) şi colateralii privilegiaţi (fraţii şi surorile defunctului, precum şi descendenţii acestora, până la al patrulea grad inclusiv cu defunctul)
• clasa a treia: ascendenţii ordinari (rudele în linie dreaptă ascendentă ale defunctului, cu excepţia părinţilor acestuia)
• clasa a patra: colateralii ordinari (rudele colaterale ale defunctului până la gradul al patrulea inclusiv, cu excepţia colateralilor privilegiaţi).

Legea moștenirii 2023

În cazul persoanelor care nu au moștenitori legali sau testamentari, legea prevede că bunurile defunctului vor fi transmise comunei, orașului sau după caz, municipiului în a căruia rază teritorială a locuiat acesta.

E important de știut că soţul supravieţuitor îl moşteneşte pe soţul decedat numai dacă la data deschiderii moştenirii nu există o hotărâre de divorţ definitivă. Acesta este chemat la moştenire în concurs cu oricare dintre clasele de moştenitori legali și poate primi toate bunurile dacă nu există altcineva care să le solicite.

În ceea ce privește cota soţului supravieţuitor, este următoarea:

• un sfert din moştenire, dacă vine în concurs cu descendenţii defunctului
• o treime din moştenire, dacă vine în concurs atât cu ascendenţi privilegiaţi, cât şi cu colaterali privilegiaţi ai defunctului
• o jumătate din moştenire, dacă vine în concurs fie numai cu ascendenţi privilegiaţi, fie numai cu colaterali privilegiaţi ai defunctului
• trei sferturi din moştenire, dacă vine în concurs fie cu ascendenţi ordinari, fie cu colaterali ordinari ai defunctului
• dacă cei doi soți nu au avut copii, iar părinții defunctului nu se mai află în viață, atunci soțul supraviețuitor poate moșteni totul, dacă defunctul a lăsat acest aspect prin intermediul unui testament.

E important de menționat că moștenitorii rezervatari (soțul supraviețuitor, descendenții – copiii și nepoții – și ascendenții privilegiați – părinții, dar nu și frații) au dreptul de a primi în mod obligatoriu măcar jumătate din cota succesorală.