Legea moștenirii 2022. Cine primește averea în familie, ce cote se cuvin rudelor și când se pierde dreptul asupra ei

Legea moștenirii 2022. Cine primește averea în familie, ce cote se cuvin rudelor și când se pierde dreptul asupra ei

Atunci când un membru al familiei moare, bunurile acestuia se împart la succesori. Totuși, nu de puține ori rudele ajung la neînțelegeri cu privire la moștenire. Alfă ce spune legea moșternirii și cum se împarte averea.

Legea moștenirii reglementează fiecare aspect cu privire la cota parte a succesorilor tocmai pentru a preveni anumite litigii între aceștia. Așadar, în primul rând trebuie să te asiguri că ai dreptul la moștenire, astfel că defunctul trebuie să fi menționat acest aspect în testament. Potrivit Codului Civil, moștenirea poate fi de două feluri: cea legală prin care se oferă anumite drepturi rudelor și soțului, și cea testamentară în care este redată în formă concretă dorința celui care a lăsat moștenirea.

În momentul deschiderii moștenirii, adică momentul decesului persoanei potrivit Codului Civil, persoana în viață are posibilitatea de a moșteni ruda sau persoana care a menționat-o în testament. Tot în Codul Civil sunt menționate și categoriile de persoane care nu sunt demne de a moșteni pe cineva, după cum urmează:

  • sunt nedemne de drept – poate fi constatată oricând de către instanța judecătorească sau notarul public;
  • persoana condamnată penal pentru săvârşirea unei infracţiuni cu intenţia de a-l ucide pe cel care lasă moştenirea;
  • persoana condamnată penal pentru săvârşirea, înainte de deschiderea moştenirii, a unei infracţiuni cu intenţia de a-l ucide pe un alt succesibil (moștenitor) care, dacă moştenirea ar fi fost deschisă la data săvârşirii faptei, ar fi înlăturat sau ar fi restrâns vocaţia la moştenire a făptuitorului;
  • pot fi declarate nedemne de a moșteni, în termen de un an de la data deschiderii moștenirii (nedemnitatea judiciară)

-persoana condamnată penal pentru săvârşirea, cu intenţie, împotriva celui care lasă moştenirea a unor fapte grave de violenţă, fizică sau morală ori, după caz, a unor fapte care au avut ca urmare moartea victimei;

-persoana care, cu rea-credinţă, a ascuns, a alterat, a distrus sau a falsificat testamentul defunctului;

-persoana care, prin dol sau violenţă, l-a împiedicat pe cel care lasă moştenirea să întocmească, să modifice sau să revoce testamentul.

Tot legea stabilește faptul că persoana nedemnă nu are posibilitatea de a moșteni nici legal, nici prin testament persoana în raport cu care se stabilește nedemnitatea succesorală.

Legea moștenirii arată ce cote revin fiecărui succesor

În ceea ce privește moștenirea legală, aceasta oferă drepturi soțului, copiilor, dar și altor categorii de rude ale defunctului. Cu toate acestea, nu toți au dreptul în mod egal și este respectată o ierarhie în funcție de car se acordă succesiunea. Astfel, există patru clase de moștenitori legali care, în ordinea prezentată, vin la moștenirea unei persoane:

  • clasa întâi: descendenţii (copiii și copiii acestora, indiferent de gradul de rudenie);
  • clasa a doua: ascendenţii privilegiaţi (părinții) şi colateralii privilegiaţi (frații și surorile, copiii acestora și nepoții de frate/soră);
  • clasa a treia: ascendenţii ordinari (bunicii, străbunicii etc.);
  • clasa a patra: colateralii ordinari (unchi, mătuși ai defunctului, veri primari și frații și surorile bunicilor defunctului).

Astfel, în funcție de aceste clase, cei din clasa a IV-a de succesori vor primi ceva doar dacă cei din clasele superioare de moștenitori nu există sau nu sunt interesați să primească ceea ce li se cuvinte din partea persoanei decedate. Rudele de grad cel mai apropiat vor împărți moștenirea în mod egal, după cum este prevăzut în Codul Civil.  Pentru a putea vedea care este cota care revine fiecărei clase de succesori, trebuie stabilite drepturile care i se cuvin soțului supraviețuitor.

„Soţul supravieţuitor este chemat la moştenire în concurs cu oricare dintre clasele de moştenitori legali”, prevede actul normativ.

Codul Civil prevede cota soțului supraviețuitor în funcție de concursul fiecărei clase succesorale după cum urmează:

  • un sfert din moştenire, dacă vine în concurs cu descendenţii defunctului (copiii);
  • o treime din moştenire, dacă vine în concurs atât cu ascendenţi privilegiaţi (unul sau ambii părinți), cât şi cu colaterali privilegiaţi ai defunctului (frați, surori sau copiii lor);
  • o jumătate din moştenire, dacă vine în concurs fie numai cu ascendenţi privilegiaţi, fie numai cu colaterali privilegiaţi ai defunctului;
  • trei sferturi din moştenire, dacă vine în concurs fie cu ascendenţi ordinari (bunici), fie cu colaterali ordinari ai defunctului.

În situația în care soții respectivi nu au avut copii, iar părinții defunctului sunt și ele decedate, soțul supraviețuitor poate moșteni totul, dacă defunctul a lăsat așa prin testament. Totodată, moștenitorii rezervatari au dreptul de a primi în mod obligatoriu măcar jumătate din cota succesorală. Moștenitorii rezervatari sunt:

  • soțul supraviețuitor;
  • descendenții (copiii și nepoții);
  • ascendenții privilegiați (părinții, dar NU și frații).

Aceste categorii de succesori sunt protejate de lege de orice posibilitate prin care ar fi putut fi lăsați fără drepturile succesorale. În acest caz, dacă persoana decedată alege să lase prin moștenire mai mult decât trebuia altor categorii de succesori sau a dezmoștenit pe unul dintre persoanele din aceste trei categorii de succesori, atunci voința acestuia nu poate fi respectată în totalitate atât timp cât există moștenitorii rezervatari.

Moștenirea prin testament reprezintă un act de voință a persoanei respective care cuprinde forma olografă, însă ca acesta să fie valabil, el trebuie să fie scris în întregime de către cel care lasă testamentul, să fie data și semnat de mâna testatorului. În cazul în care există mai multe testamente, cel care va fi luat în considerare va fi cel care a fost cel mai recent întocmit.

Citește și: