Legea moștenirii 2023. Cum se împarte averea între rude. Greșeala care te poate lăsa fără bunuri

Cum se împarte averea între membrii unei familii, în cazul unui deces, potrivit prevederilor stabilite prin Legea moștenirii 2023. Ce trebuie să știe românii despre repartizarea bunurilor persoanei stinse din viață, în cazul moștenirii legale, precum și a celei testamentare. Care sunt greșelile din cauza cărora se poate pierde moștenirea, potrivit Codului Civil.

Ce stabilește Legea moștenirii 2023

În urma decesului unei persoane din familie, se ridică întotdeauna problema moștenirii. Aceasta poate fi de două tipuri: legală și testamentară. Moștenirea legală se referă la drepturile partenerului de viață și ale rudelor. Moștenirea testamentară face referire la dorințele pe care le-a avut persoana decedată privind împărțirea agoniselii sale de o viață.

Ce trebuie să știi despre moștenirea legală. Potrivit Codului Civil, în cazul unui deces, averea persoanei stinse din viață poate fi moștenită până la membrii din gradul al patrulea de rudenie. Rudele persoanei decedate care au drept la bunurile agonisite în anul 2023 sunt următoarele:

Cum arată Corina Bode, partenera lui Honorius Prigoană. A trăit mereu în lux și opulență

Soția lui Emil Boc, apariție de senzație. A făcut furori pe podiumul de modă. Cum arată Oana și cu ce se ocupă

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

• clasa întâi: descendenţii (copiii defunctului şi urmaşii lor în linie dreaptă la nesfârşit);
• clasa a doua: ascendenţii privilegiaţi (tatăl și mama defunctului) şi colateralii privilegiaţi (fraţii şi surorile defunctului, precum şi descendenţii acestora, până la al patrulea grad inclusiv cu defunctul);
• clasa a treia: ascendenţii ordinari (rudele în linie dreaptă ascendentă ale defunctului, cu excepţia părinţilor acestuia);
• clasa a patra: colateralii ordinari (rudele colaterale ale defunctului până la gradul al patrulea inclusiv, cu excepţia colateralilor privilegiaţi).

Cum se împarte averea între rude

Partenerul de viață al persoanei decedate are drept la avere doar dacă, la data moștenirii, nu există o hotărâre de divorț pronunțată în mod definitiv de către instanță. Cota partenerului supraviețuitor al decedatului este, potrivit Codului Civil, următoarea:

• 1/4 din moştenire, dacă vine în concurs cu descendenţii defunctului;
• 1/3 din moştenire, dacă vine în concurs atât cu ascendenţi privilegiaţi, cât şi cu colaterali privilegiaţi ai defunctului;
• 1/2 din moştenire, dacă vine în concurs fie numai cu ascendenţi privilegiaţi, fie numai cu colaterali privilegiaţi ai defunctului;
• 3/4 din moştenire, dacă vine în concurs fie cu ascendenţi ordinari, fie cu colaterali ordinari ai defunctului.

Dacă cei doi soți nu au moștenitori (copii), iar părinții persoanei decedate nu se mai află în viață, partenerul ar putea să moștenească toată averea. Acest lucru trebuie prevăzut, însă, în testament.

Actul juridic prin care persoana care a decedat și-a exprimat dorințele privind împărțirea averii sale trebuie să fie valabil și scris în întregime de către aceasta. Dacă există mai multe testamente, se va lua în considerare ultimul. Acesta trebuie să prezinte data, precum și semnătura celui care a scris actul juridic.

Moștenitorii rezervatari (partener, copii, nepoți) trebuie să primească obligatoriu cel puțin jumătate din cota succesorală.

În ce situații poți pierde averea

În altă ordine de idei, există și situații în care membrii unei familii pot să piardă averea pe care persoana decedată și-ar fi dorit să o lase moștenire. Când se pierde dreptul la moștenire. Potrivit Codului Civil, pot să rămână fără bunuri următorii:

• persoana condamnată penal pentru săvârşirea unei infracţiuni cu intenţia de a-l ucide pe cel care lasă moştenirea;
• persoana condamnată penal pentru săvârşirea, înainte de deschiderea moştenirii, a unei infracţiuni cu intenţia de a-l ucide pe un alt succesibil (moștenitor) care, dacă moştenirea ar fi fost deschisă la data săvârşirii faptei, ar fi înlăturat sau ar fi restrâns vocaţia la moştenire a făptuitorului;
• pot fi declarate nedemne de a moșteni, în termen de un an de la data deschiderii moștenirii (nedemnitatea judiciară);
• persoana condamnată penal pentru săvârşirea, cu intenţie, împotriva celui care lasă moştenirea a unor fapte grave de violenţă, fizică sau morală ori, după caz, a unor fapte care au avut ca urmare moartea victimei;
• persoana care, cu rea-credinţă, a ascuns, a alterat, a distrus sau a falsificat testamentul defunctului;
• persoana care, prin viol sau violenţă, l-a împiedicat pe cel care lasă moştenirea să întocmească, să modifice sau să revoce testamentul.