24 mai 2023 | 09:47

Explozia bulei imobiliare din România are și câștigători, nu doar pierzători: care sunt investițiile în construcții care merg

ACTUALITATE
Explozia bulei imobiliare din România are și câștigători, nu doar pierzători: care sunt investițiile în construcții care merg

În fiecare criză economică, cineva iese inevitabil câștigător, iar explozia bulei imobiliare din România se pare că a generat deja primii victorioși. Până la ei însă, foarte mulți dezvoltatorii au fost nevoiți să scadă prețurile, după scumpirea agresivă a creditelor ipotecare și scăderea bruscă a numărului de tranzacții.

Cea mai bună soluție pentru dezvoltatori în 2023 pare să fie construirea de imobile destinate din start închirierii pe termen lung. Aceasta este concluzia firmei de consultanță Savills împreună cu compania de avocatură DLA Piper, după o analiză a sectorului rezidențial built-to-rent din Europa Centrală și de Est. În mod fascinant, această perspectivă de business nu este foarte dezvoltată încă în România, o țară în care obsesia pentru proprietate și fixația pentru a cumpăra o locuință, indiferent cât este de mică, a făcut numeroase victime. Este vorba de oamenii care nu și-au mai putut achita creditul la apartament sau casă.

Ce se întâmplă cu imobiliarele

La momentul de față, în România, zona de imobile create pentru închiriere este încă la început, vorbim de mai puțin de 1000 de unități livrate în București și aproximativ 700 de unități planificate sau în construcție.

Chiar și așa, sectorul închirierilor devine tot mai interesant, în contextul lunilor de inflație și acces dificil la creditare. În prezent, balanța pare să se încline în favoarea chiriilor, arată studiul: raportul venit/ipoteca pe cap de locuitor pentru un apartament cu două camere în București este de 2,3 comparativ cu un raport venit/cost de închiriere de 2,7, conform Economedia.ro.

Ca referință, dacă întregul concept îți este străin, când vorbim de astfel de proiecte, locuințele rămân în continuare în administrarea proprietarului sau a unei firme specializate pe property management, iar conceptul funcționează foarte bine deja în America de Nord și în Europa Occidentală. Cu pași timizi, aceeași filozofie începe să fie adoptată și în Europa de Est, dar a durat câteva decenii și va mai dura.

Nu de alta, dar cetățenii fostelor țări comuniste sunt, în proportie de peste 90%, proprietari ai apartamentelor sau ai caselor în care locuiesc, România ocupând primul loc, cu o rată de deținere a locuințelor de 95.3% în 2021. În acest clasament România este urmată de Slovacia (92%), Ungaria (92%) și Croația (91%).

“Deși este puțin probabil ca în fostele țări din blocul comunist prezența PRS să ajungă la nivelul Europei Centrale și de Vest, schimbările economice din ultima vreme, precum și o modificare în mentalitatea locuitorilor est-europeni, au creat o oportunitate pentru această piață”, arată analiza.

În țări precum România, problema ține și de faptul că deși românii își dețin locuințele, cele mai multe sunt supraaglomerate, aproximativ 45,1%.

“Având în vedere natura pieței de închiriere din România, apartamentele deținute de persoane fizice sunt adesea situate în clădiri vechi și au o calitate substandard. În plus, chiriașii sunt de obicei vulnerabili la modificări bruște de preț fiind nevoiți, de multe ori, să acopere costurile cu reparațiile, fapt ce îi expune la rezilieri anticipate în lipsa unui contract oficial. Astfel, proiectele PRS existente au avut succes până acum în principal pentru că oferă un standard de locuire superior, vin cu o gamă largă de facilități și garantează siguranță chiriașilor.

O mare parte din cererea pentru astfel de locuințe vine din partea expaților și a corporațiilor multinaționale, însă în ultimii ani tot mai mulți români preferă această alternativă, procesul facil de relocare și oferirea unui standard superior de trai fiind motivele principale pentru care PRS devine o alternativă ideală de locuit și în România”, afirmă Oana Popescu, Head of Residential, Crosspoint Real Estate.

La 11 ani am instalat primul meu Windows 95, iar la 14 ani mi-am cumpărat o rachetă de Pentium la 133 MHz cu 128 MB RAM si hard disk de 160 MB. După bacalaureat m-am angajat, timp de mai bine de trei ... vezi toate articolele