CCR a respins sesizarea USR privind legea avertizorilor de integritate. Judecătorii vin cu explicații

CCR a respins sesizarea USR privind legea avertizorilor de integritate. Judecătorii vin cu explicații

USR a sesizat Curtea Constituțională a României privind legea avertizărilor de integritate, despre care spune că ar contraveni Directivei UE. USR spune că în forma adoptată de majoritatea PNL-PSD-UDMR există patru argumente de neconstituționalitate.

CCR discută pe 13 iulie sesizarea USR

Update 13 iulie, ora 14.43. Curtea Constituțională a României a dezvăluit motivele pentru care a respins sesizarea USR privind Legea avertizorilor de integritate.

„În esență, Curtea a statuat că rolul avertizorului de integritate este acela de a dezvălui și a comunica faptele de încălcare a legii realizate în cadrul unei organizații. Această comunicare se face fie printr-o raportare internă/externă la nivelul respectivei organizații, fie prin divulgare publică. Legiuitorul a ales ca activitățile de raportare internă/externă și divulgare publică să se realizeze succesiv, și nu concomitent, protejând atât entitatea care face obiectul legii, cât și starea de legalitate în care aceasta trebuie să își desfășoare activitatea. Prin urmare, legea disciplinează conduita avertizorului de integritate, fără a afecta posibilitatea sa de a divulga public informațiile ce fac obiectul legii și fără a aduce atingere dispozițiilor privind normele de procedură penală referitoare la sesizarea organelor de urmărire penală. Asemenea reguli procedurale nu fac decât să întărească rolul avertizorului de integritate în societate și să îl responsabilizeze în activitatea desfășurată. Stabilirea unei proceduri în realizarea activității de raportare/divulgare publică a informațiilor care intră în sfera de aplicare a legii, precum și delimitarea în funcție de criterii obiective a unor etape aferente acestei activități nu aduc atingere protecției juridice a avertizorului de integritate. Totodată, Curtea a statuat că noua reglementare, stabilind măsuri de protecție, sprijin și reparatorii în beneficiul avertizorului de integritate, consacră un standard adecvat de protecție juridică al acestuia”, explică judecătorii CCR.

Update 13 iulie, ora 12.08. CCR a respins, în unanimitate, sesizarea USR în legătură cu Legea privind protecţia avertizorilor în interes public, potrivit unor surse din cadrul Curții. Directiva UE merge la președintele Klaus Iohannis. Liderul de la Cotroceni o poate promulga, cere Parlamentului să o reexamineze sau poate sesiza CCR.

Update 13 iulie, ora 07.51. Curtea Constituţională a României urmează să discute, astăzi, sesizarea USR în legătură cu Legea privind protecţia avertizorilor în interes public. Iniţial, dezbaterea CCR fusese programată pentru data de 21 septembrie.

Update 7 iulie. Curtea Constituțională a decis să discute pe 13 iulie sesizarea USR privind legea avertizorilor de integritate, deși termenul era inițial stabilit pe 21 septembrie.

Președintele Klaus Iohannis a declarat, marți, că parcursul legii avertizorilor de integritate nu este finalizat.

”Situația e în evoluție. Parcursul legii nu s-a terminat. Acuma, la momentul când vorbim, legea e la CCR, după care fie se întoarce în Parlament, fie vine la mine și atunci voi uza de instrumentele de care dispune președintele.

Este important să fie o lege bună, care transpune directiva europeană nu doar în litera, ci și spiritul ei. Orice altă discuție a prematură. Sunt convins că în final vom avea o lege care are o formă bună”, a declarat Klaus Iohannis.

USR nu e de acord cu forma legii privind avertizorii de integritate

Partidul spune că în forma impusă de coaliția aflată la guvernare, legea avertizărilor de integritate „slăbește considerabil protecţia persoanelor ce vor să dezvăluie neregulile din instituţiile publice şi ridică obstacole considerabile în obţinerea fondurilor din PNRR”.

În sesizarea către CCR sunt punctate patru argumente de neconstituționalitate, printre care lipsa de claritate și predictibilitate a unor prevederi.

Cele patru elemente de neconstituționalitate

„În acest sens, în raport de prevederile art. 346 din TFUE, la care fac trimitere generic prevederile art. 1 alin. (4), rezultă că nu pot face obiectul avertizărilor în interes public încălcări ale normelor în materie de achiziţii publice în domeniile apărării şi securităţii naţionale, care sunt considerate de stat ca fiind esenţiale pentru securitatea naţională şi, în mod special, care privesc armament, muniţie şi material de război.

Neconstituţionalitatea textului derivă din faptul că, este imposibil astfel pentru un avertizor să cunoască care sunt interesele pe care statul le consideră, la un moment dat, esenţiale pentru securitatea naţională sau cele privind dotarea de război.

Un astfel de exemplu îl constituie achiziţionarea de fier vechi pe post de tehnică militară. Având în faţă textul de lege votat, este imposibil de stabilit dacă se încadrează sau nu, la un moment dat, în noţiunea de chestiune esenţială pentru securitatea naţională, care nu va putea fi dezvăluită de un avertizor”, argumentează USR în sesizarea depusă la CCR.