S-a schimbat Legea audiovizualului: ce se întâmplă cu tot ce „se dă” la televizor. Noile reguli sunt o cenzură?

S-a schimbat Legea audiovizualului: ce se întâmplă cu tot ce

Legea audiovizualului nr. 504/2002 a fost modificată. Președintele țării, Klaus Iohannis, tocmai a promulgat noul act normativ. Apar noutăți pe care consumatorii de cinema, televiziune sau radio trebuie să le cunoască!

Conform noilor modificări legislative aduse, în domeniul serviciilor media audiovizuale sunt încurajate şi considerate necesare coreglementarea şi autoreglementarea, acestea realizându-se prin intermediul unor coduri de conduită adoptate la nivel naţional, în condiţiile şi cu respectarea prevederilor prezentei legi. Codurile de conduită se elaborează prin cooperare între furnizorii de servicii media audiovizuale, furnizorii de servicii de platformă de partajare a materialelor video sau de organizaţiile care îi reprezintă şi reprezentanţii celorlalte sectoare interesate.

Ce se întâmplă, de azi, cu tot ceea ce vedem la televizor sau ascultăm la radio

Conform parlamentarilor, care au dat undă verde inițiativei legislative la începutul acestei luni, noile reglementări în materia audiovizualului românesc sunt de natură să ofere un mediu mai sigur, atât pentru conținutul difuzat la televizor, cât și pentru cel audio, de la radio sau din cinematografe!

Protejați ar urma să fie cu precădere tinerii, copii, ce pot fi influențați negativ de ceea ce văd în aceste medii. Sunt combătute, prin norme legale și specifice materialele care instigă la ură, terorism, pornografie infantilă, xenofobie şi rasism sau alte forme de discriminare.

Consumatorii de astfel de programe vor fi, prin urmare, protejați în fața unor materiale ce sunt considerate nocive și care pot fi generatoare de fenomene sociale nedorite, cum ar fi, de exemplu, infracționalitatea juvenilă.

„Suntem datori să protejăm, în primul rând, tânăra generaţie, de conţinut nociv, iar prin legislaţie putem să facem acest lucru în mod nepărtinitor. Toată lumea e de acord că dreptul la liberă exprimare este esenţial şi trebuie să-l protejăm prin toate mijloacele posibile, însă nu avem voie să permitem sub un fals discurs, de exemplu, că bullying-ul, că discursul instigator la ură sau toate practicile comerciale nocive să se instaleze în sânul democraţiei.

Pandemia ne-a arătat şi ce înseamnă faţa urâtă a dezinformării care a ajuns să pună pumnul în gură tuturor argumentelor. Ca utilizatori, fiecare dintre noi trebuie să aibă dreptul să ştie cine este furnizorul materialelor audio-vizuale, independent de mijloacele pe care acest furnizor le utilizează pentru a transmite informaţia.

Astăzi, acest proiect de lege aduce următoarele beneficii. Odată, protejarea cetăţenilor, mai ales a minorilor împotriva conţinutului nociv, precum şi combaterea conţinutului care instigă la ură, terorism, pornografie infantilă, xenofobie şi rasism sau alte forme de discriminare. În al doilea rând, vorbim despre promovarea operelor europene, ceea va creşte spiritul de apartenenţă naţional, dar şi european şi se va traduce prin aducerea de venituri importante pentru sectorul cultural românesc.

Totodată, prin suplimentarea fondului naţional cinematografic (…) producătorii români vor primi predictibilitatea necesară pentru finanţarea operelor audio-vizuale naţionale şi, sigur, vorbim despre transparenţă în legătură cu furnizorii de servicii media audio-vizuale”, a spus senatorul PNL, Alina Gorgiu, atunci când legea se afla în Parlament.