Nimic de invidiat la viața de bucureștean: adevărul despre calvarul real pe care îl înduri, dacă trăiești în capitală

Nimic de invidiat la viața de bucureștean: adevărul despre calvarul real pe care îl înduri, dacă trăiești în capitală

Capitala fiecărei țări din lume reprezintă, în mentalitatea colectivă, polul de dezvoltare și putere economică, unde cetățenii au parte de cel mai înalt nivel de trai și cele mai bune condiții de viață. Poate că așa este în alte țări, însă la noi lucrurile stau puțin diferit.

Adevărul este că viața de bucureștean îți pune la grea încercare nu doar răbdarea (în trafic, mai ales), dar și sănătatea. De ce spunem sănătatea? Dacă faci o plimbare pe marile bulevarde ale capitalei, la o oră de vârf a traficului, de exemplu, pe la 17-18, când oamenii ies de la birouri, vei observa cât de poluat este aerul, chiar și ochiul liber, aproape. Dacă verifici datele furnizate de măsurătorile oficiale, vei vedea că valorile limitelor normale sunt uneori și de zeci de ori mai mari.

O mare problemă în acest sens o reprezintă lipsa spațiilor verzi, care s-a diminuat constant în ultimele decenii. Într-un oraș tot mai avid după locuri de parcare, cea mai simplă opțiune și, probabil, ieftină, este desființarea spațiilor verzi. În fond, ele doar ne mențin sănătoși, ce rost are să le păstrăm, nu-i așa?!

Cum e, de fapt, să trăiești în București

În Raportul de Cercetare privind Starea Mediului în Bucureşti, lansat marţi în cadrul unei conferinţe de specialitate, se arată foarte clar că Bucureștiul este un oraș măcinat de praf, de construcţii, de mizerie, de lipsa de verdeaţă.

„Deseori, ponderea suprafeţelor verzi, racordarea la reţeaua de canalizare, regimul de înălţime şi volumetria nu respectă reguli urbanistice minimale”, se menţionează în raport. Pe acest segment, realizatorul cercetării recomandă o mai bună organizare şi planificare a spaţiului construit.

„În prezent, gestionarea spaţiilor verzi e divizată între Primăria Generală a municipiului Bucureşti prin Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement sau recent înfiinţata Administraţie a Parcului Natural Văcăreşti şi primăriile de sector prin Administraţiile Domeniului Public, iar cimitirele sunt administrate de Administraţia Cimitirelor sau de către diferite culte religioase. Această situaţie duce la o gestionare neunitară şi defectuoasă a spaţiilor verzi, lipsa unei viziuni integrate; calitate redusă a spaţiilor verzi; calitate scăzută a vieţii cetăţenilor (aer, recreere, stres, sport)”, subliniază documentul.

Nici la capitolul mizerie nu stăm prea bine, din păcate, subliniază datele aceluiași document citat.

„Problema este atât de complexă, încât începe de la managementul deşeurilor şi ajunge până la mizeria din spaţiile publice: clădiri şi terenuri abandonate, murdărirea spaţiilor verzi şi a apelor, intervenţia foarte lentă în repararea infrastructurilor publice, intensificarea fenomenului de murdărire a clădirilor, lipsa toaletelor publice în zonele circulate, parcările improvizate. Oraşul este aproape imposibil să fie curăţat”, se menţionează în document.

Din fericire, soluții ar fi, cel puțin la nivel teoretic. De exemplu, specialiştii recomandă, printre altele, reinventarea mobilităţii urbane.